Arhiva: activitati de generare a programului politic
Programul politic al Diasporei s-a dezvoltat pe 22 de Capitole, in perioada august-noiembrie 2018

Programul politic al Diasporei Democrate şi independente s- a dezvoltat pe 22 de capitole. Aceste capitole s-au construit prin dezbatere publica, la nivelul mai multor platforme civice independente, organizaţii şi grupuri formale şi informale din Diaspora şi din România. Unitatea naţională este mai importantă decât oricând, de aceea, toate  grupurile civice şi organizaţiile independente, formale sau informale, din străinătate şi din România, sunt în continuare binevenite să se alăture acestei iniţiative şi să-i ofere un plus de forţă politică.

Până la data de 29 august 2018, diasporenii au dezbătut public şi au produs primele schiţe de program politic al viitorului partid al diasporei (vezi Schiţa 3 mai jos, pe aceasta pagina) invitând la unitate naţională şi construcţie comună. Fiind convinşi de calitatea documentului şi de potenţialul acestuia de dezvoltare într-o platformă puternică unică, ce va răspunde nevoilor tuturor românilor, mai multe partide (neparlamentare) şi-au exprimat dorinţa de a contribui pozitiv, punând la dispoziţia diasporenilor ideile lor politice. Primul partid care a câştigat încrederea liderilor platformelor civice aliate ale diasporei independente a fost Partidul Adevăr şi Dreptate (PAD). Acesta este un partid mic, neparlamentar (şi fără legături de prietenie cu partidele parlamentare), a fost înființat în anul 2017 şi se află în plină organizare, având doar 110  membri.

 

La fel cum diasporenii doresc o schimbare majoră pentru România, tot aşa vor şi fondatorii Partidului Adevăr și Dreptate, în special domnul Ioan Toroican care declara pentru noi, în exclusivitate:
„Dragii mei, acest partid nu îmi aparţine mie, chiar dacă sunt membru fondator. Acest partid vă aparţine vouă şi tuturor românilor de bună credinţă de pretutindeni, patrioţi înflăcăraţi, deoarece toţi ne dorim o Românie demnă, prosperă, curată, fără corupţie, fără imoralitate. Vă rog, nu consideraţi România ca pe o mamă vitregă care v- a alungat fără milă de la sânul ei, ci consideraţi România ca pe mama voastră cea bună, care vă doreşte înapoi acasă, să va aşeze la masa ei, plină de dragoste, să vă ofere cea mai bună şi mai sănătoasă hrană pe care o poate da o mamă iubitoare copiilor ei, fără a face deosebire între  unii și alții. România se află într-o grea suferință și prea puțini copii ai ei îi șterg lacrimile. Trebuie să schimbăm asta.  

 

Noi, românii rămaşi acasă avem speranţa că voi, diasporenii, toți cei aflați temporar sau definitiv în afara granițelor strămoșești, încă ne mai consideraţi fraţii voştri, părinţii voştri, prietenii voştri, de aceea, haideţi să promovăm împreună Unitatea Naţională şi să pornim împreună pe drumul lung şi greu al Renaşterii Naţionale, adică a reformării profunde a tuturor structurilor societății românești. Haideţi să construim acea ţară pe care de fapt ne-o dorim toţi, deopotrivă. Da, şi eu îmi doresc o „ţară ca afară”! Dar o țară care să importe tot ce au creat mai bun alte națiuni și să oprească la frontierele ei lucrurile mai puțin bune. Voi aţi văzut multe, aţi învăţat multe lucruri bune prin ţări străine, şi de aceea sunt convins că toate proiectele voastre politice şi nu numai, ideile voastre în toate domeniile de dezvoltare vor duce România pe cele mai înalte culmi ale succesului. În acelaşi timp, tot prin munca şi implicarea voastră, şi a noastră a tuturor, veţi avea ocazia reală să vă întoarceţi acasă, într-o zi nu prea îndepărtată. Patrioţii au nevoie unii de ceilalţi! Ţara are nevoie de voi! Țara are nevoie de lideri patrioți, competenți, cu un istoric curat, curajoși și echilibrați. De ce patrioți? Pentru că un om politic care nu-și iubește țara poate fi cel mult un bun politician, dar nu un Om de Stat! Iar țara noastră are nevoie de Oameni de Stat!”

 

Cum Viziunea politică pentru România este una comună şi unitară, s-a luat decizia de a contopi Schita3 a programului politic al diasporei cu programul politic al PAD constituit in 2017, pentru a genera un nou document, mai cuprinzător şi mai performant din punct de vedere politic.

 

Cetăţenii români din ţară şi din străinătate au luat parte la acest exerciţiu democratic, aducând propuneri de îmbunătăţire şi alte sugestii constructive. Ținta noastră, în această primă etapă, a fost să ajungem la un program politic unic, unanim acceptat de toți cei care vor cu adevărat să pună umărul la construirea acestui partid politicnou, modern si inovativ.

Noi suntem Unitatea Naţională! Noi Suntem Diaspora Democrată! Noi Suntem Furtuna!  

DU-color-jpg.jpg
MSA2.png
RIL-UK.png
logo-furtuna.jpg
logodp-jpeg.jpg
FRD-logo.png
stop-racism-jpg.jpg
DRG-logo-jpg.jpg
PAD.jpg
PROGRAMUL POLITIC AL DIASPOREI DEMOCRATE
8 noiembrie 2018

Partidul Adevăr și Dreptate – Diaspora Democrată (PAD-DD) a stabilit 22 de priorități politice, ca rezultat al așezării valorilor democrației și transparenței în centrul viziunii politice definite în folosul cetățenilor români, indiferent de rezidența acestora. PAD-DD este o asociație cu caracter politic, de Centru, pro-europeană, constituită potrivit legii, care militează pentru respectarea echilibrului democratic în România, în Europa și în lume, pentru Drepturile Omului, suveranitate națională, independența și unitatea statului, integritate teritorială, a ordinii de drept și a cooperării internaționale benefice pentru România și pentru cetățenii români de toate etniile.

Programul politic al PAD-DD cuprinde următoarea listă de priorități politice, identificate și dezvoltate prin dezbatere publică extinsă, alături de cetățenii români de toate etniile din România și din străinătate, care au aderat în mod liber, și continuă să adere, la Grupul de Inițiativă al Diasporei Democrate (GIDD) pornit din alianța platformelor civice Noi Suntem Furtuna (NSF), Diaspora Unită (DU), Maramureșul se Adună (MA), Diaspora Română pe Glob (DRG), Frăția Romilor Diaspora (FRD) și Diaspora Progresistă (DP), și P.A.D. România.  

 

​       PREAMBUL

  1. PRINCIPII

  2. REVIZUIREA CONSTITUŢIEI

  3. IDENTITATEA NAŢIONALĂ

  4. REFORMA EDUCAȚIEI

  5. REFORMA CERCETĂRII

  6. REFORMA SĂNĂTĂȚII

  7. SPORT

  8. REFORMA ECONOMIEI. ECONOMIA. AGRICULTURA. RESURSE NATURALE. ECONOMIA DISTRIBUTIVA, INFRASTRUCTURA. ENERGIA, INDUSTRIA. TRANSPORTUL. TURISMUL

  9. PROTECŢIA MEDIULUI

  10. PROTECŢIA ANIMALELOR

  11. REFORMA CLASEI POLITICE. DEMOCRATIE

  12. REFORMA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

  13. REFORMA MUNCII ŞI A PROTECŢIEI SOCIALE. COPII. TINERET. VÂRSTA A TREIA

  14. REFORMA JUSTIŢIEI

  15. LUPTA ÎMPOTRIVA CORUPŢIEI ŞI INDECENŢEI

  16. REFORMA ARMATEI

  17. ORDINE PUBLICĂ ŞI SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ

  18. REFORMA FISCALĂ

  19. REFORMA BANCARĂ

  20. O MAI BUNĂ ASISTENŢĂ CONSULARĂ. CREŞTEREA CALITĂŢII IMPLICĂRII MAE ŞI ICR ÎN COOPERAREA CU SOCIETATEA CIVILĂ ROMANA DIN STRĂINĂTATE

  21. RECONCILIERE NAŢIONALĂ CU ISTORIA ŞI CU DIASPORA

  22. POLITICĂ EXTERNĂ 

 

   

PROGRAMUL POLITIC S- A AFLAT IN DEZBATERE PUBLICA IN PERIOADA AUGUST-NOIEMBRIE 2018.  

 

PREAMBUL

 

Partidul Adevăr și Dreptate (PAD) a stabilit 22 de priorități politice, în 22 de Capitole, ca rezultat al așezării în centrul doctrinei sale a ființei umane și aspirației acesteia spre excelență, într-o societate din ce în ce mai performantă, guvernată de o democrație avansată din punct de vedere al metodei, cu aplicații extinse și diversificate. Cetățenii români, indiferent de rezidența lor pe glob, constituie prioritate pentru PAD.

 

PAD este un partid de Centru, pro-european, constituit conform legii partidelor politice din România, care militează pentru respectarea echilibrului democratic în România, în Europa și în lume, pentru Drepturile Omului, suveranitate națională, independența și unitatea statului, demnitate națională, o imagine externă de țară mult îmbunătățită, integritate teritorială și indivizibilitate a statului național, buna desfășurare a ordinii de drept și a diplomației interne (transpartinice) și internaționale, benefice pentru România și cetățenii români de toate etniile.

Programul politic al PAD cuprinde o listă consistentă de Articole, identificate cu multă atenție din propunerile cetățenilor români, în cadrul dezbaterilor publice din perioada august-octombrie 2018. Aceste dezbateri au inclus participarea liberă, de o intensitate fără precedent, a diasporei române. Acest Program se va reflecta într-o Strategie distribuită pe termen scurt, mediu și lung, în funcție de nevoi și de gestionarea eficientă a resurselor.

 

Trei acțiuni de intervenție politică orizontală, asumate în urma identificării celor mai grave urgențe naționale, fără limitare în timp decât atunci când rezultatele vor vorbi de la sine, sunt: creșterea calității scenei politice și a Democrației în România și în UE, reducerea corupției la toate nivelurile și reducerea sărăciei extreme din România cu eliminarea completă a sărăciei extreme a copiilor români, indiferent de etnie și care se află oriunde pe glob.

 

În centrul doctrinei PAD este ființa umană. Bunăstarea și dezvoltarea tuturor românilor, ca ființe umane, precum și a societății noastre (România văzută ca societatea de drept a tuturor românilor, indiferent de etnie sau rezidență) depind de o serie de elemente pragmatice, măsurabile din punct de vedere tehnic/științific, cum ar fi efectele legilor statului și proiectele de intervenție „pe teren”, în diverse domenii, finanțate din bugetul național dar și din surse externe la care România are dreptul, fără însă a trece la acțiuni adecvate în acest sens! Aceste îmbunătățiri nu pot fi construite, din păcate, în afara unei scene politice pe deplin responsabile, democratice, mânată de valori declarate public, și nici în absența egalității tuturor membrilor societății în fata legii. De aici și importanta fundamentală a Articolelor referitoare la apărarea și dezvoltarea Democrației în România, în Europa și în lume, precum și a Articolelor din acest Program referitoare la reforma clasei politice și lupta împotriva corupției și indecenței. Din valoarea centrală, fundamentală a ființei umane și aspirației acesteia spre excelență identificăm, așadar, toate subdiviziunile atașate listelor de acțiuni pozitive (ex. construcții, inovații) și negative (ex. lupta împotriva corupției, acțiuni politice de distrugere intenționată a elementelor dăunătoare interesului național) de care avem nevoie, în mod echilibrat și pe deplin responsabil, pentru reconstrucția României din temelii. Ne dorim cu toții o Românei demnă și prosperă, unde cei mai mulți români din exil doresc să se întoarcă, într-o zi, pentru a trăi în pace, ordine publică, demnitate și bunăstare. O țară unde nimeni nu este mai presus de lege, unde minciuna nu mai ocupă loc de frunte în stat și unde fiecărui individ îi sunt recunoscute meritele personale, indiferent de originea sa socială, în mod justificat de rațiune, știință, logică, bun simt, credință, iar acolo unde toate acestea nu constituie un consens general, de lege.

Capitolul I. PRINCIPII

Art.1. Un partid își justifică existența doar prin acțiuni care arată în mod clar faptul că susține interesul poporului, al țării și al națiunii.

 

Art.2. LIBERTATEA se dobândește prin acțiune unitară constructivă, ADEVĂRUL prin educație, cunoaștere și informare corectă, DREPTATEA prin lege.

 

Art.3. Identitatea națională, tradițiile, patrimoniul cultural, istoric, precum și toate celelalte valori naționale, sunt garantate și apărate prin legi drepte și clare.

 

Art.4. Integritatea, competența și moralitatea, sunt condiții fundamentale în ocuparea oricărui post în structurile statului român.

 

Art.5. Renaștem ca națiune, ne dezvoltăm în mod armonios, doar prin propriile noastre forțe, în concordanță cu voința majorității cetățenilor, exprimată prin vot.

 

Art.6. În centrul tuturor preocupărilor și acțiunilor structurilor societății românești este omul, familia, țara și națiunea.

 

Art.7. Proprietatea privată este garantată, doar atâta timp cât este dobândită licit și nu este folosită la comiterea unor infracțiuni.

 

Art.8. Economia națională este motorul dezvoltării durabile și sustenabile a țării; ea asigură, în mod prioritar, un nivel de trai decent, cetățenilor ei.

 

Art.9. Justiția slujește, în mod real, Adevărului și Dreptății. Ea poate face asta, doar dacă este înalt calificată, coerentă, independentă, morală și egală pentru toți cetățenii țării.

 

Art.10. În relațiile cu alte State suntem parteneri egali, iar cu diaspora română suntem frați.

Capitolul II. REVIZUIREA CONSTITUŢIEI

Art.11. Modificarea art. 13 din Constituție, astfel:

 

  1. În România, învățarea limbii române este obligatorie pentru toți cetățenii români.              

  2. Singura limbă folosită, în administrația locală și națională, în toate documentele oficiale publice sau private, precum și pe toate inscripțiile stradale, este limba română.

  3. Limba oficială în mass-media din România este limba română.

 

Art.12. Modificarea art. 44, alineat (8) din Constituție, astfel: Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. (* Ștergerea propoziției referitoare la prezumția caracterului licit)

 

Art.13. Revizuirea art. 44 alin (2) din Constituție referitor la dreptul de proprietate privată, astfel încât terenurile agricole, pădurile și apele României să fie protejate conform legislației existente în statele dezvoltate ale Uniunii Europene.

 

Art.14. Modificarea art. 48, alineat (1) din Constituție, astfel:

 

  1. Familia în România se întemeiază, în mod fundamental, pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea în bune condiții, educația și instruirea copiilor născuți din ei în mod complet, din ei în mod incomplet (mame surogat), sau adoptați.

  2. În România, se va decide prin referendum (Democrație Directă) și cu dezbatere publică formula parteneriatului civil liber consimțit între parteneri de orice sex.

  3. Biserica pe teritoriul României, indiferent de cultul religios, este liberă să recunoască, sau nu, parteneriatul civil în România, prin decizie proprie și conform valorilor doctrinare, neintimidată de mișcările laice, indiferent de hotărârile de ordin legislativ. 

 

Art.15. Compatibilizarea Constituției României, cu principiile și regulile democrației directe. Realizarea unui Proiect de revizuire a Constituției în acest sens. Introducerea în acest Proiect, în mod esențial, a următoarelor:

 

  1. Exprimarea prin referendum național a suveranității poporului se exercită, în mod obligatoriu, asupra deciziilor Parlamentului, în următoarele situații:

  1. revizuirea Constituției;

  2. demiterea Președintelui;

  3. aderarea la sau ieșirea din organizații sau structuri supranaționale

 

  1. Exprimarea prin referendum național a suveranității poporului se exercită, în mod obligatoriu, la solicitarea a 500.000 de cetățeni cu drept de vot, asupra inițiativelor populare de:

  1. revizuire a Constituției;

  2. demitere a Președintelui;

  3. dizolvare a Parlamentului

 

  1. Exprimarea prin referendum național a suveranității poporului se exercită, în mod obligatoriu, la solicitarea a 100.000 de cetățeni cu drept de vot asupra:

  1. inițiativelor cetățenești legislative, dacă au fost respinse de Parlament;

  2. inițiativelor cetățenești de respingere a Legilor, Hotărârilor Parlamentului, cu excepția Hotărârii de demitere a Președintelui;

 

  1. contractelor încheiate de Guvernul României care vizează, achiziții publice, darea bunurilor care aparțin proprietății publice în administrare regiilor autonome ori instituțiilor publice, sau în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică, închirierea ori concesionarea acestora.

 

  1. Exprimarea prin referendum local a suveranității poporului se exercită, în mod obligatoriu, la solicitarea a 5% dintre cetățeni cu drept de vot, dintr-o unitate administrativ-teritorială asupra inițiativelor populare de:

  1. demitere a Președintelui Consiliului Județean sau a Primarului;

  2. dizolvare a Consiliului Local sau a Consiliului Județean.

 

  1. Exprimarea prin referendum local a suveranității poporului se exercită, în mod obligatoriu, la solicitarea a 5% dintre cetățeni cu drept de vot, dintr-o unitate administrativ-teritorială asupra:

  1. inițiativelor cetățenești materializate prin proiecte la nivel local sau județean,  dacă au fost respinse de Consiliul Local sau de Consiliul județean;

  2. inițiativelor cetățenești de respingere a Hotărârilor de Consiliu Local sau Consiliu Județean.

 

  1. Modificarea Art. 74 spre facilitarea posibilităților, cât mai concrete, pentru toți români din străinătate, astfel încât aceștia să poată participa activ la toate inițiativele legislative cetățenești din România.

  1. Sprijinirea dezvoltării și perfecționării instrumentului ECI[1] (Inițiativei Cetățenești Europene), la nivel UE, atâta vreme cât România va continua să fie Stat Membru.

 

Art.16. Compatibilizarea Constituției cu toate cele necesare trecerii de la forma de guvernământ actuală, republica semi - prezidențială, la o nouă formă de guvernământ: republica Prezidențială ( pe model S.U.A ). Realizarea unui Proiect de revizuire a Constituției în acest sens.

 

Art.17. Compatibilizarea Constituției cu Parlamentul unicameral. Realizarea unui Proiect de revizuire a Constituției în acest sens. Introducerea în acest Proiect, în mod esențial, a faptului că:

 

  1. Parlamentul este unicameral, cu un număr total de parlamentari care nu poate depăși 1/65 000 de cetățeni cu drept de vot.

 

Art.18. Introducerea în Constituție a faptului că în România pot fi schimbate politic, ca rezultat al alegerilor, doar următoarele funcții în puterea executivă:

 

  1. La nivel central:

 

  1. Președintele (Primul-Ministru) prin alegeri;

  2. Miniștrii și secretarii de Stat - prin numire.

 

  1. La nivel local:

 

  1. Președinții de consilii județene, prin alegeri;

  1. Consilierii județeni, prin alegeri; aceștia să poată fi însă înlocuiți din funcția pe care o dețin în cazuri explicit precizate de legiuitor, prin decizia politică a partidului de care aparține consilierul în cauză, sau la inițiativa societății civile, prin referendum;

  2. Primarii, prin alegeri locale;

  3. Consilierii locali prin alegeri; aceștia să poată fi însă înlocuiți din funcția pe care o dețin, în cazuri explicit precizate de legiuitor, prin decizia politică a partidului de care aparține consilierul în cauză, sau la inițiativa societății civice, prin referendum.

 

Art.19. Introducerea în Constituție a faptului că economia țării, în zona profiturilor realizate din exploatarea proprietății publice, a resurselor naturale, este una de piață, distributivă.

 

Art.20. Introducerea în Constituție a faptului că în administrația centrală cât și cea locală, toate funcțiile, cu excepția celor enumerate în articolul 18, alineatele (1) și (2), se ocupă doar prin concurs. Unul, desfășurat echitabil și transparent, pe bază de calificare profesională, competentă, experiență și în funcție de rezultatele obținute în domeniul respectiv.

 

Art.21. Introducerea în Constituție a faptului că nici un demnitar român nu are imunitate în fața Legii, decât numai pentru acțiunile și declarațiile sale politice.

 

Art.22. Introducerea în Constituție a faptului că funcțiile de conducere în Puterea Judecătorească, inclusiv cele de la Curtea Constituțională, se ocupă numai prin concurs, pe bază de calificare profesională de specialitate, competentă și performanță, iar amestecul politicului, sau al grupurilor de interese, de orice fel, în această zonă, este strict interzis.

 

  1. Orice pedeapsă pentru încălcarea acestor prevederi nu poate fi mai mică de 10 ani.

 

Art.23. Introducerea în Constituție a protecției inocenței copiilor până la vârsta de 14 ani. Excluderea din manualele școlare primare a „educației sexuale”, și înlocuirea acestor capitole cu mai multă educație sportivă, civică și de îngrijire a mediului înconjurător. Orele de dirigenție pot include educație sexuală de bază, începând cu vârsta de 14 ani a elevilor, predată de dascăli instruiți în acest sens.

 

[1] ECI=European Citizens Initiative = Inițiativa Cetățenească Europeană: http://ec.europa.eu/citizens-initiative/public/welcome?lg=ro
 

Capitolul III. IDENTITATEA NAŢIONALĂ

Art.24. Sprijinirea editarea și tipărirea unor lucrări de istorie a națiunii care să respecte întocmai adevărul despre trecutul nostru, recunoașterea științifică a adevărurilor istorice și integrarea acestor informații în manualele școlare.

 

Art.25. Promovarea tradițiilor culturale și spirituale, morale, ocupaționale și a tezaurului folcloric autohton, promovând un echilibru sănătos spre conviețuirea pașnică a populației majoritare cu toate minoritățile naționale. Dezvoltarea și încurajarea practicării artelor și meșteșugurilor străbune

Art.26. Promovarea continuă  a unității naționale, apărării țării, a valorilor naționale consacrate, a democrației, libertății de exprimare, decenței, a spiritualității, a echilibrului puterilor în Stat și a demnității naționale în toate structurile societății românești.

 

Art.27. Protejarea și valorificarea patrimoniului național, din toate punctele de vedere.

 

Art.28. Sprijinirea negocierilor de Unire a României cu Republica Moldova, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța, promovând bunele practici diplomatice, pacea și prietenia cu toate statele din vecinătatea României, din Uniunea Europeană și din întreaga lume.

Capitolul IV. REFORMA EDUCAŢIEI

Art.29. Implementarea în toate structurile învățământului românesc a principiilor și valorilor umane consacrate, precum: iubirea de aproape, de familie, de țară, adevărul, dreptatea, libertatea, responsabilitatea, demnitatea, moralitatea, cinstea, omenia, echitatea, dorința de perfecționare, aspirația activă spre excelență, promovarea nonviolenței, protejarea naturii.

 

Art.30. Elaborarea unui Proiect al Educației Naționale, cu obiective concrete desfășurate pe termen scurt, mediu și lung, care să fie urmat, respectat, de către toți cei care vor conduce acest domeniu, din care să nu lipsească următoarele măsuri:

 

  1. Stabilirea unui program educațional care să declanșeze în fiecare copil premisele necesare dorinței de cunoaștere și dezvoltarea a aptitudinilor personale.

  2. În primi 3-4 ani de școală să se pună accentul pe formarea caracterului civic și nu doar pe acumularea de cunoștințe. .

  3. Reintroducerea examenelor de admitere în licee și în universități.

  4. Introducerea unui cod etic obligatoriu pentru profesori, elevi și studenți.

  5. Reanalizarea programei școlare și a conținutului manualelor, la toate nivelurile de învățământ, scoaterea informațiilor de tip „balast”.

  6. Omologarea manualelor școlare care, la toate nivelurile de pregătire, trebuie să fie aceleași pentru orice școală din țară.

  7. Eliminarea tuturor manualelor care promovează ideologia de gen.

  8. Reevaluarea tuturor cadrelor didactice din România.

  9. Depolitizarea întregului Sistem de Educație din România.

  10. Alocarea a minimum 6% din PIB Educației.

 

Art.31. Mai multe facilități acordate sistemului educațional de Stat din România. Ridicarea calității educației la toate nivelurile, eliminarea corupției în mod special din mediul academic și preuniversitar. Includerea în curicula școlară a unor programe sănătoase de educație civică a tineretului și adulților. Schimburi de experiență cu alte țări în ceea ce privește educația pentru toți.

 

Art.32. Menținerea manualelor oficiale, la toate materiile de bază, identice pe tot teritoriul tarii și plasarea manualelor alternative în regim extra-curricular, opțional. La examenele / olimpiadele regionale și naționale elevii trebuie să plece de pe aceleași poziții de acces la cunoaștere, beneficiind de șanse egale la educație și la competiție școlară, cu efecte directe asupra dezvoltării psihologice a copilului.

Art.33. Relansarea și încurajarea (reduceri de taxe) școlilor profesionale și de meserii, în România, inclusiv în mediul rural.

 

Art.34. Găsirea unor soluții cât mai practice pentru grupurile etnice minoritare încă neintegrate din punct de vedere educațional: accesul mărit la educație, proiecte de prevenire a abandonului școlar.

 

Art.35. Implementarea valorilor descrise în Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale, în curicula școlară.

Capitolul V. REFORMA CERCETĂRII

Art.36. Cercetarea științifică trebuie să fie parte integrantă a siguranței naționale. Creșterea cu minimum 20% a investițiilor pentru cercetarea din România.

 

Art.37. Inteligenţa inovatoare a cercetătorilor români, a tuturor celor care au scânteia invenției/inovației în ei, este pusă, în mod prioritar, în slujba țării și a poporului nostru.

 

Art.38. Elaborarea unui program național de dezvoltare a cercetării științifice care să ridice acest domeniu la cel mai înalt nivel posibil, jucând un rol vital în dezvoltarea economiei naționale și în crearea locurilor de muncă.

 

Art.39. Dezvoltarea cercetării științifice trebuie să se facă având la bază creativitatea de excepție, competența și profesionalismul, precum și inter-disciplinaritatea în sensul cooperării active a cercetătorilor din diverse domenii în vederea facilitării inovației printr-un acces mai bun la datele științifice, valorificând datele științifice în slujba poporului român.

 

Art.40. Dotarea tuturor institutelor de cercetare cu spații adecvate și tehnică ultramodernă.

 

Art.41. Remunerarea și stimularea corespunzătoare a cercetătorilor prin stabilirea unor premii substanțiale pentru brevetarea de invenții care se dovedesc a fi de folos țării.

 

Art.42. Încurajarea firmelor, prin măsuri fiscale, să investească în cercetare, să angajeze și să creeze condiții bune de lucru pentru tinerii cu abilități în cercetare-inovare, absolvenți ai unor instituții de învățământ superior din România și din străinătate.

 

Art.43. Creșterea cu minimum 7% a investițiilor în cercetarea și inovarea științifică românească în domeniul sănătății, inclusiv în metode de prevenție și medicină personalizată.

 

Art.44. Creșterea cu minimum 5% a investițiilor în cercetarea și inovarea științifică românească în domeniul energiilor regenerabile și nepoluante.

 

Art.45. Descoperirile, invențiile și inovațiile trebuie să devină prioritate de Stat.

 

Art.46. Programe naționale de dezvoltare a laboratoarelor universităților românești de Stat precum și a centrelor de cercetare și inovare de Stat și private.

 

  1. Promovarea soluțiilor de cooperare la distanta între cercetători, la nivel global, prin sisteme cloud („noruri” de date științifice și servicii dedicate cercetării) și alte aplicații digitale dedicate cercetării și inovării românești, europene și la nivel global.

Capitolul VI. REFORMA SĂNĂTĂȚII

Art.47. Intensificarea măsurilor de prevenție împotriva îmbolnăvirii populației. Introducerea unor ore suplimentare de sport în scoli și licee precum și construirea de facilități adecvate pentru încurajarea exercițiului fizic zilnic (ex. exerciții fizice care ajută atât la creșterea puterii de concentrare a elevilor cât și a sănătății și vitalității lor fizice: "mens sana in corpore sano!"). Elaborarea unui proiect de lege a Sănătății naționale și apoi susținerea lui în Parlament, care să țină cont de faptul că în sistemul de sănătate, public sau privat, securitatea sanitară a oamenilor este prioritară și nu afacerile din domeniu. Un proiect din care să nu lipsească următoarele:

 

  1. Obligativitatea prevenției medicale, dotarea în această direcție cu toate cele necesare și modalitățile de aplicare a ei („este mai ușor să previi decât să tratezi”).

  2. Promovarea intensivă și obligatorie, la toate nivelurile de pregătire (începând chiar de la grădiniță), a unei educații sanitare riguroase.

  3. Reorganizarea, modernizarea sistemului sanitar prin construirea pe tot teritoriul României, a unor spitale de Stat și private, dispensare, policlinici, centre naționale de cercetare.

  4. Administrarea corectă și eficientă, atât în plan local cât și la nivel național a patrimoniului din sistemul de sănătate, atrăgând resurse suplimentare din fondurile UE specifice.

  5. Elaborarea de protocoale și strategii prin care medicina alopată tradițională, să colaboreze cu medicina alternativă, naturistă, autohtonă, consacrată și verificată în ceea ce privește eficiența terapiilor.

  6. Măsuri concrete în direcția ridicării gradului de etică și profesionalism a cadrelor medicale, dar și de stopare a exodului acestora.

  7. Revizuirea legislației din domeniu, astfel încât aceasta să nu mai permită apariția pe piața românească (fără studii aprofundate realizate de organismele abilitate independente) a produselor de tipul Codex Alimentarius, sare iodată, vaccinuri, sau a altor medicamente străine.

  8. Revigorarea și stimularea producției autohtone de medicamente și vaccinuri.

  9. Renegocierea capitolului Sănătate din Tratatul cu Uniunea Europeană.

  10. Sprijinirea adecvată a Sistemului de Sănătate din România, inclusiv pentru cercetare, oferind cercetătorilor români mai multe posibilități să lucreze în echipe multinaționale și inter-disciplinare pe teritoriul României, prevenind exodul acestora din lipsa de infrastructură și / sau salarii decente.

 

Art.48. O protecție mai bună a pacienților, creșterea calității serviciilor medicale. 

 

  1. Eradicarea mitei din Sistem.

  2. Persoanele care suferă de epilepsie, boli cardiace sau alte afecțiuni care pot genera schimbări bruște ale stării de conștiință pe domeniul public vor avea posibilitatea să poarte asupra lor ecusoane speciale sau alte indicii speciale, pentru a eficientiza munca voluntarilor specializați în Prim Ajutor precum și pe cea a cadrelor medicale.

  3. Introducerea „butoanelor GPS” în România pentru pacienții care locuiesc singuri și care se află în situații vulnerabile din punct de vedere al crizelor medicale (apăsarea unui simplu buton solicită mai puțin timp, în situație de criză, decât un apel telefonic).

  4. Libertatea pacienților de a-și alege „medicii de  familie” în funcție de calitatea serviciilor. Este inacceptabil ca pacientul să fie obligat să se înscrie la un medic de familie doar pe criterii geografice.

    1. Adoptarea unui sistem de supraveghere medicală în regim de urgență, bazat pe criteriul proximității geografice, în situații extreme (ex. înzăpeziri, inundații, cutremure etc.) 

  5. Gratuitatea unor medicamente recomandate prin rețetă de către medicul de familie (ex. medicamente de care depinde însăși viața, în cazurile unor pacienți fără posibilități financiare).

    1. Colaborarea dintre medicul de familie și serviciul de asistență socială.

 

Art.49. Modernizarea sistemului de sănătate din România și încurajarea medicilor și cadrelor medicale să-și dezvolte cariera profesională în România, prevenind emigrația acestora în defavoarea pacienților.

 

  1. Redeschiderea Institutului Cantacuzino de virusologie și serologie din București

  2. Adaptarea și îmbunătățirea mecanismului de supraveghere medicală la nivel regional

  3. Prevenirea, identificarea și combaterea focarelor de infecție și a epidemiilor

  4. Îmbunătățirea și modernizarea sistemelor naționale de carantină

  5. Îmbunătățirea performanței serviciilor SMURD în raport cu sistemul de supraveghere medicală național și regional.

 

Art.50. Renovarea și modernizarea spitalelor de Stat existente care au nevoie de reparații, reigienizări, extinderi și dotări cu aparatură medicală.

 

Art.51. Prevenirea corupției din sistemul medical românesc. Echilibrarea sistemului de sănătate de Stat cu cel privat. Găsirea unor metode prin care se pot evita conflictele de interese în cazul medicilor care au responsabilități atât în mediul de Stat cât și în cel privat.

 

Art.52. Reglarea situațiilor de competiție neloială dintre serviciile medicale de Stat și cele private, spre exemplu situațiile în care personalul medical activ la Stat este acționar la laboratoare private (de analize), generându-se conflicte de interese prin direcționarea pacienților în defavoarea laboratoarelor de Stat.

 

Art.53. Reevaluarea / scrutinul tuturor beneficiarilor de „pensii de handicap” de pe teritoriul  României și propunerea de sancțiuni și pedepse pentru autoritățile publice emitente de decizii în acest sens.

 

Art.54. Lansarea unor programe de revitalizare a serviciilor de Stat, ONG și private de îngrijire a persoanelor cu dizabilități, fizice și mentale, de toate vârstele. Controale frecvente ale instituțiilor respective și alocarea unor fonduri mai consistente prin fonduri de Stat si europene (ex. Fondul Social European); controale și reduceri de taxe bazate pe reacțiile populației.

 

Art.55. Încurajarea inițiativelor de Stat și de tip ONG în domeniul asistenței sanitare, sociale și medicale în regim ambulatoriu / la domiciliu.

 

Art.56. Înmulțirea și diversificarea Caselor de Sănătate din România și a sistemelor competitive de asigurări de sănătate (importarea unor elemente din sistemul german de sănătate și adaptarea acestora la realitățile din România).

Art.57. Reevaluarea echilibrului etic și legal dintre calitatea serviciilor medicale post-operatorii și contractele individuale de delegare de risc medical „pe proprie răspundere”.

 

Art.58. Sprijinirea programelor naționale eficiente pentru lupta împotriva bolilor cornice și a bolilor rare, în cooperare cu agenții externe specializate de finanțare a cercetării în aceste domenii.

 

Art.59. Reducerea birocrației existente între industria farmaceutică și medici, pentru un acces mai bun al pacienților la servicii (ex. rețete electronice, medicamente capsulate, posibilitatea de primire a medicamentelor la domiciliu prin curier specializat/ certificat etc.)

 

Art.60. Sprijinirea programelor și proiectelor care individualizează tratamentului pacienților, de la faza de diagnostic și până la însănătoșire, promovând în același timp cooperarea intensivă dintre medicii de specialitate (interdisciplinar) și un acces liber al cercetătorilor din toate domeniile științifice la datele medicale (non-personale) în scopul cercetării și inovării în domeniul medical și de protecție a mediului înconjurător în România, în Europa și în lume.

Capitolul VII. SPORT

Art.61. Sportul românesc are nevoie de o reformă reală, una prin care să se îndrepte indiferența aproape totală manifestată de clasa politică din România pentru acest sector de activitate, unul vital pentru orice țară civilizată. Această reformă PAD își propune să o realizeze cu succes, prin următoarele măsuri:

  1. Declanșarea imediată de programe cu finanțare atât națională cât și externă, pentru relansarea sportului la nivel național, revitalizând progresiv toate disciplinelor sportive din România

  2. Refacerea/construirea infrastructurii necesare, după un proiect de țară bine articulat, cu implicarea activă a oamenilor din domeniu și a unor consultanți externi, acolo unde este necesar

  3. Scutirea de impozit a tuturor celor care investesc în infrastructura sportivă.

  4. Acordarea unei importanțe egale atât dezvoltării sportului pentru amatori cât și celei rezervate profesioniștilor

  5. Crearea de gratuități condiționate și reduceri de preț pentru încurajarea accesului cât mai larg al publicului la facilități sportive finanțate de la bugetul de stat.

Capitolul VIII. REFORMA ECONOMIEI

ECONOMIA

 

Art.62. Dezvoltarea durabilă a tuturor componentelor economice trebuie să aibă ca bază echitatea socială, respectarea demnității umane și armonia cu natura.

 

Art.63. Lansarea unei Strategii de Dezvoltare Economică pe termen scurt mediu și lung, expunerea acesteia unei consultări publice serioase, supunerea aprobării prin referendum național și apoi legiferarea ei în Parlament.

Art.64. Guvernele, indiferent de culoarea politică, să fie obligate, prin lege, să urmeze întocmai coordonatele Strategiei de Dezvoltare Economică, până la finalizarea obiectivelor ei, dar și să le pună permanent în concordanță cu realizările tehnice și științifice ale momentului.

 

Art.65. Lansarea unor proiecte de Investiții ale Diasporei în România pe model „non-majoritar” în interes public (ex. societăți pe acțiuni multiple și în diverse domenii de activitate)
 

Art.66. Elaborarea și promovarea, în cadrul Strategiei de Dezvoltare Economică a unor legi pentru toate ramurile economiei naționale care să ducă la redresarea acestora în cel mai scurt timp. În esență, aceste legi trebuie să țină cont de următoarele:

 

  1. Interesele cetățenilor români și ale României sunt prioritare, în orice situație.

  2. Măsuri concrete care să asigure reziliența economică.

  3. Protejarea mediului, a ecosistemului, la standarde europene.

  4. Susținerea sectorului de afaceri în general și a antreprenorialului autohton în special.

  5. Susținerea strategiei europene de economie digitală și dezvoltarea ei armonioasă în folosul României și al pieței comune UE.

  6. O nouă lege a parteneriatului public privat care să asigure transparență în acest domeniu și satisfacerea prioritară a intereselor comunității.

  7. Îmbunătățirea condițiilor de viață din România prin investiții de Stat dar și modele noi de afaceri private, în special mici și mijlocii, sprijinind economia locală, ridicând numărul cooperativele agricole și meșteșugărești, contribuind la economia României prin creșterea producției autohtone de mărfuri și servicii, creșterea exporturilor și reducerea importurilor.  

  8. Reducerea numărului și cantității produselor străine de pe piață și încurajarea producției și desfacerii produselor autohtone (ex. facilități fiscale progresive în favoarea supermarketurilor care vând produse alimentare și non alimentare românești: 10%, 30% etc.).

 

Art.67. Reevaluarea modului de cheltuire a Fondurilor Structurale (infrastructură mare) în Romania. Reforma modului de funcționare a Ministerului Fondurilor Europene – cu recrutarea, până la nivel de ministru, secretari de Stat și funcționari exclusiv din rândurile personalului calificat la locul de muncă în instituțiile europene și agențiile executive relevante de la Bruxelles, cu experiență în instituțiile europene, pe bază de experiență în domeniul proiectelor și politicilor europene.

 

Art.68. Implicarea consistentă și competentă a Statului în următoarele ramuri ale Economiei: exploatarea resurselor naturale, sistemul energetic, infrastructură, transporturi publice, telecomunicații și cercetare.

 

Art.69. Interzicerea exportului de materii prime care pot fi exploatate în tara.

 

Art.70. Înființarea Departamentului Comerțului Exterior cu oficiile sale județene, cu reprezentanți economici în fiecare ambasadă română din străinătate.

 

Art.71. Prevenirea și combaterea muncii „la negru” și a riscurilor impuse de absența accesului la asigurări sociale. Diversificarea modelelor de contracte de muncă „flexibile” odată cu apariția aplicațiilor de tip norvegian sau UBI care oferă o „plasă de salvare pentru viață” mult mai bună decât „indemnizația de șomaj” sau „ajutorul social” de tip parazit.

Art.72. Sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii în mediile urban și rural pentru a asigura locuri de muncă absolvenților școlilor de meserii, atât cu contracte de muncă stabile, de lungă durată, cât și în sisteme de contracte de muncă flexibile compensate de modele noi și inovative de protecție socială, cum ar fi dividendul social de tip norvegian și aplicațiile UBI. Eliminarea discrepanțele majore existente între mediul urban și cel rural.

 

Art.73. Dezvoltarea durabilă și sustenabilă a economiei naționale prin încurajarea inovației în afaceri și în domeniile social și economic. Încurajarea antreprenoriatului social și a responsabilizării sociale a firmelor de pe teritoriul României.

 

Art.74. Realizarea unui Program Naţional de Antreprenoriat (PNA) pentru rezolvarea eficientă a situațiilor de criză economică profundă din zone puternic defavorizate, cu atragerea resurselor de la nivel local, regional, național, al partenerilor publici și privați, precum și al fondurilor internaționale de solidaritate.

PNA va avea rolul de a transforma zonele puternic defavorizate socio-economic din România în comunități economice sănătoase și productive. Eliminarea completă a ghetourilor, mahalalelor și zonelor cu locuințe improvizate de tip „bidonville” (ex. cartierul Dallas din Iași, cartierul Ferentari din București etc.)

 

Art.75. Construirea unor modele noi de competiție în afaceri, mai umane și umaniste, receptive cu privire la protecția ființei umane, a mediului și a animalelor, bazate pe etică.

 

Art.76. Lansarea unor strategii de țară înalt specializate care să încurajeze investițiile străine de lungă durată în România cu beneficii mai bune locale și regionale, direct măsurabile în creșterea bunăstării oamenilor și a naturii/ mediului înconjurător din România.

 

Art.77. Investițiile diasporei române, a tuturor românilor din străinătate, în România sunt o investiție strategică de capital străin care trebuie să se bucure de facilități cum ar fi: scutiri și diminuări de taxe și impozite pe anumite perioade vitale dezvoltării afacerilor, taxe zero până la recuperarea investiției, accesarea unor posibilități de concesionare gratuită, pe durată îndelungată, a unor spații publice intravilane sau agricole, cum ar fi cele lăsate în paragină, în vederea dezvoltării.

 

Art.78. Creșterea numărului de IMM-uri în România, în toate domeniile economiei; încurajarea micilor afaceri de familie și a microfinanţărilor la sate și în zonele urbane defavorizate din punct de vedere social și economic; încurajarea investițiilor publice și private în mediul rural, inclusiv prin lansarea unor programe financiare de sprijinire a cooperativelor locale de producție, a ONG-urilor pentru antreprenoriat social local și regional, sănătatea și educația copiilor, îngrijirea bătrânilor și a animalelor.

  1. Scutirea de taxe și impozite în primii doi ani de la pornirea activității efective a IMM-urilor.

  2. Proiecte specifice de prevenire a artificiilor contabile de natură să conducă la evaziune fiscală.

 

  1. In cazul în care una din firmele deținute de o persoană fizică sau juridică este declarată în faliment și aceeași entitate deține minimum o altă firmă care este declarată pe profit, transferul de active și pasive se va face pentru reglarea conturilor în vederea evitării evaziunii fiscale.

  2. Verificarea transferului de active și pasive inclusiv în cazul terților.

 

Art.79. Proiecte de repopulare și dezvoltare a localităților părăsite din România.

Art.80. Gândirea unui sistem cât mai eficient de echilibrare a activităților și profiturilor generate de bursele private și a celor supravegheate de Stat, pe teritoriul României.

 

Art.81. Renegocierea cu Uniunea Europeană a capitolului din Tratatul de Aderare care privește Economia.

AGRICULTURA

Art.82. Revizuirea legilor care permit vânzarea terenurilor intra și extravilane către cetățeni străini precum și a concesionării pe perioade mai mari de 30 de ani.

 

Art.83. O nouă Lege a Agriculturii, elaborată în regim de urgență, care să includă și o nouă lege de vânzare a terenurilor agricole modificată în sensul acordării unei protecții maxime în cazul vânzării acestora către străini, conform normelor existente în alte țări europene în această direcție (ex. Franța); acordarea preemțiunii de cumpărare și Statului român, în toate aceste cazuri.

 

Art.84. Refacerea agriculturii autohtone și începerea imediată a procesului de transformare a ei într-o agricultură organică.

Art.85. Reglementarea situației terenurilor agricole necultivate.

Art.86. Găsirea unor scheme inteligente de păstrare a profiturilor agricole în România (ex. în partea de Vest a Canadei există o asociație guvernamentală care cumpără grânele de la fermieri la un preț listat la o bursă agricolă – prețul este stabil timp de 1 an. Grija fermierului este doar să producă și să transporte la centrul de colectare ceea ce a produs. Această asociație guvernamentală negociază cu alte state, pentru toți fermierii din zonă, are centre de stocare a produselor precum și centre de export, propriul lor terminal în Vancouver).

Art.87. Rezolvarea problemelor legate de titlurile de proprietate asupra terenurilor agricole. Recunoașterea legală a proprietăților oamenilor la preturi rezonabile și cu excepții de gratuitate pentru peroanele cu venituri lunare sub salariul minim pe economie. (Încheierea cadastrului pe timpul « fostului Regat » a început în 1918 și până în zilele noastre aceste probleme încă nu au fost rezolvate !)

  1. Activarea în acest sens a tuturor serviciilor de administrație locală și de cadastru din toate județele afectate. 

  2. Modernizarea sistemului de cadastru și centralizarea datelor cadastrale, cu posibilitatea accesării lor online. Aceasta va asigura garantarea dreptului de proprietate, stabilirea corectă a taxelor, efectuarea durabilă a planificării urbane, intravilane și a infrastructurii.

 

Art.88. Construirea Bursei Agricole: aceasta dă posibilitatea fermierilor să - și listeze companiile / fermele / societățile etc. evitându-se abuzurile împotriva producătorilor (specula, competiția neloială) și să atragă fonduri de pe piața privată, în vederea dezvoltării. Construirea unor scheme inteligente de schimb între bursele de toate tipurile (mărfuri, valori mobiliare, de devize, cele complementare comerțului internațional cum ar fi cele de asigurări etc.) și Bursa Agricolă (obiectiv strategic de apărare națională) cu sedii  în toată țara.

Art.89. Dezvoltarea unor centre de procesare a legumelor și fructelor (în sistem de rețea națională) atât publice cât și private, în toate zonele cu potențial de producție, care să respecte aceleași norme de calitate, care să negocieze la export cantități mari de produse finite (ex. prin Bursa Agricolă).

 

Art.90. Cumpărarea de utilaje agricole și îmbunătățirea sistemelor de irigații. Încurajarea, prin facilități fiscale, a firmelor private lansate de diaspora în mediul rural, în special acolo unde se creează locuri de muncă și se înzestrează zona cu utilaje agricole și echipamente de întreținere și reparații ale acestora.

 

Art.91. Încurajarea producției și consumului de produse alimentare organice în România, cu desfacere atât în România cât și în străinătate (reducerea importurilor de alimente și creșterea exporturilor).

 

  1. Modernizarea și eficientizarea sectorului zootehnic

 

Art.92. Simplificarea modalităților de a obține un „certificat de producător” sau de a înființa un „PFA” sau o altă activitate de tip familial, reducând semnificativ birocrația ucigătoare. Reevaluarea tipurilor și scopurilor „controalelor aberante” care descurajează inițiativele de afaceri private mici și mijlocii ale românilor, în propria lor țară.

 

Art.93. O nouă Lege a Silviculturii, elaborată în regim de urgență, care să includă și norme speciale de a vânzare pădurilor, în sensul acordării unei protecții maxime în cazul vânzării acestora către străini, conform normelor existente în alte țări europene în această direcție; acordarea preemțiunii de cumpărare și Statului român, în toate aceste cazuri.

 

  1. Renegocierea capitolului Silvicultură din Tratatul cu Uniunea Europeană

  2. Interzicerea imediată a tăierilor de păduri pe o perioadă de minimum 15 ani timp în care să fie premise doar tăieri de întreținere, doar tăieri pentru asigurarea sănătății pădurilor și a nevoilor economice interne și pentru acoperirea necesarului folosit la încălzirea populației.

  3. Elaborarea, în regim de urgență, a unui proiect național de reîmpădurire.

  4. Introducerea în Legea Silviculturii a obligativității celor care exploatează pădurile prin tăiere de a replanta sau de a finanța plantarea de copaci, după criterii foarte clare, bine stabilite.

 

Art.94. Renegocierea capitolului Agricultură din Tratatul cu Uniunea Europeană.

RESURSELE NATURALE

Art.95. Evaluarea contractelor de concesiune încheiate din 1990 până în prezent și mărirea tuturor redevențelor, practicate în această zonă, la nivelul celor din țările dezvoltate ale Europei.

 

  1. Sesizarea instituțiilor Statului acolo unde există suspiciuni de fraudă la încheierea contractelor de concesiune.

 

Art.96. Elaborarea unei noi legi de exploatare a resurselor naturale care să asigure protejarea mediului la standarde europene și care să țină cont de faptul că beneficiarul principal în urma acestor exploatări este poporul român.

Art.97. Exploatarea unor resurse naturale aflate în proprietatea statului (ex. aur, petrol, gaze etc.) și a patrimoniului național (ex. resurse de turism cultural, speologic etc.). Folosirea acestor profituri prin intermediul unei „burse interne”.

 

Art.98. Reluarea activității în mineritul de aur, argint, uraniu și alte materiale rare și scumpe, cu forțe proprii și în interesul națiunii române. Revizuirea Legii exploatărilor miniere, Lege care trebuie să răspundă în mod prioritar interesului național.

 

Art.99. Renegocierea cu Uniunea Europeană a capitolului din Tratatul de Aderare care privește Resursele Naturale.

ECONOMIA DISTRIBUTIVA

Art.100. În zona de exploatare a proprietății publice, a resurselor naturale, economia României este o economie de piață distributivă. Cetățenii români sunt acționari anonimi și egali în sectorul de exploatare a avuției publice (pe model norvegian). Ca acționari anonimi, în indiviziune egală în zona proprietății publice, toți cetățenii români primesc dividende care sunt utilizate de către Stat pentru garantarea drepturilor lor fundamentale. Așadar, aceste dividende nu vor fi împărțite în mod efectiv cetățenilor ci se vor introduce în Fondul Național Public al Cetățenilor, fond creat și administrat în condițiile unei legii speciale, de către Comisia de Administrare a Fondului Național Public.

 

Art.101. Fondul Național Public al Cetățenilor este destinat subvenționării treptate și tot mai consistente a cheltuielilor de întreținere a cetățenilor români, persoane fizice, cu domiciliul stabil în România, cheltuieli legate strict de plata utilităților (curent electric, apă, gaz, încălzire), până la eliminarea completă a acestora (estimăm ca realizabil acest obiectiv în maxim 12 ani). În timp, dezvoltând această economie distributivă în țara noastră, ea poate acoperi chiar și cheltuielile de educație și sănătate a populației, care pot deveni gratuite.

În sensul că aceste cheltuieli nu vor mai fi achitate de cetățean, ci ele vor fi achitate din Fondul Național Public al Cetățenilor.

INFRASTRUCTURA

Art.102. Declanșarea unui proiect național de construire și refacere a infrastructurii României, de electrificare, digitalizare și modernizare tehnologică, inteligentă, a tuturor localităților țării, pentru a reduce discrepanța dintre mediul rural și cel urban. Reglementarea transporturilor interne. Construcția de autostrăzi și infrastructură mare în România.

ENERGIA

Art.103. Eliminarea intermediarilor din Sistemul Energetic Național..

 

Art.104. Încurajarea sistemelor de panouri solare în sate și orașe, precum și a altor soluții „verzi” (ex. eoliene) cu scopul producerii energiei regenerabile, dobândirii și menținerii independenței energetice a României (producătorii individuali de energie verde pot vinde excesul de energie, în mod permanent, către Gridul Naţional de Energie/ grid-connected systems).

Art.105. Luarea tuturor măsurilor care se impun în acest domeniu astfel încât România să devină o țară complet independentă din punct de vedere energetic.

 

Art.106. Renegocierea cu Uniunea Europeană a capitolului din Tratatul de Aderare care privește Energia și renegocierea unor contracte externe la capitolul Energie.

INDUSTRIA

Art.107. Relansarea dezvoltării industriei naționale, în mod prioritar, a industriei alimentare.

 

Art.108. Reindustrializarea țării, urmând o strategie bine pusă la punct, respectând cu strictețe mediul înconjurător, folosind tehnologii avansate, non-poluante.

 

Art.109. Renegocierea capitolului Industrie din Tratatul cu Uniunea Europeană.

TRANSPORTUL

Art.110. Eficientizarea Ministerului Transporturilor în sensul încheierii decisive a contractelor pentru autostrăzi și modernizarea CFR.

 

Art.111. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii CFR aflată în proprietatea Statului, aceasta fiind, printre altele, obiectiv militar. Este nevoie de o investiție masivă în acest sector de activitate extrem de important (posibil cu contribuția partenerilor strategici cu interese în zonă de tip UE, NATO).

 

Art.112. Îmbunătățirea transportului public și păstrarea unor costuri scăzute de folosință pentru cetățeni (evitarea unor modele abuzive de privatizare haotica a infrastructurii publice de transport, așa cum s- a întâmplat în Anglia, spre exemplu, unde cetățenii suferă din cauza costurilor excesive și rarității serviciilor de transport public). 

 

 

Art.113. Transport public gratuit până la vârsta de 18 ani, pe model finlandez (Finlanda are cel mai productiv sistem de învățământ din lume deoarece copiii sunt tratați cu foarte multă atenție, din partea statului, din toate punctele de vedere).

TURISMUL

Art.114. Elaborarea urgentă a unui proiect național de dezvoltare armonioasă a turismului de toate tipurile: cultural, religios, de tranzit, balnear, de agrement, de afaceri, etc.

 

Art.115. Relansarea Turismului în România, la toate nivelurile, inclusiv agro-turismul. Reconstrucția și modernizarea tuturor stațiunilor balneare lăsate în paragină și construirea unora noi, cu capital mixt și cu includerea în schemă a „SA-urilor pentru România”.

Capitolul IX. PROTECŢIA MEDIULUI

Art.116. Protejarea mediului înconjurător prin:

 

  1. promovarea programelor de reîmpădurire și depoluare a zonelor afectate din România și

  2. programe active ecologice de protejare a florei și faunei României.

 

Art.117. Ecologizarea adecvată a minelor (ex. minelor de uraniu) părăsite, de pe teritoriul României.

 

Art.118. Construcția și amenajarea pistelor pentru biciclete și spațiilor verzi și de joacă pentru copii precum și a terenurilor de oină și altor amenajări care promovează:

 

  1. Activitățile voluntare în favoarea curățării și menținerii curățeniei mediului înconjurător

  2. Activitățile voluntare de plantare de puieți în zonele afectate de despădurire

  3. Activități non-profit în favoarea ocrotirii bunăstării animalelor sălbatice[1] și domestice.

 

Art.119. Facilități moderne de reciclare a gunoiului, în condiții bune pentru mediu. Eliminarea tuturor gropilor de gunoi de la marginea localităților și tratarea specifică a solurilor afectate în vederea reechilibrării naturale.

 

Art.120. Ecologizarea râurilor și apelor stătătoare prin acțiuni intensive de voluntariat și de muncă în folosul comunității impusă prin lege.

 

Art.121. Atragerea de finanțări nerambursabile pentru eficiența energetică în construcții, în vederea reducerii CO2 și a poluării.

 

Art.122. Încurajarea unui parc auto național din ce în ce mai „hibridizat” reducându-se, treptat, consumul de combustibili pe bază de petrol, generator de poluare atmosferică, fonică, a apelor și a solului.

 

Art.123. Introducerea unor condiții de mediu pentru funcționarea supermarketurilor și           mall-urilor din România. Astfel, acestea să ofere publicului pubele speciale pentru depozitarea în siguranță, în regim selectat, a bateriilor casnice uzate, a uleiului menajer, sticlelor precum și aparate de reciclare a peturilor din plastic, dozelor din aluminiu, hârtiei, textilelor și a altor materiale reciclabile.

 

Art.124. Acțiuni masive de reîmpădurire, în colaborare cu ONG-uri și voluntari, din țară și din UE, primind la dispoziție studii, manuale și hărți silvice. Cultivarea unor tradiții (tabere) unde tinerii pot avea un contact mai direct cu munca voluntară în folosul naturii umane și a mediului înconjurător.

 

[1] Cum ar fi puii de urs brun ramași orfani în urma afectării fatale a stării naturale de hibernare a mamelor, din cauza despăduririlor abuzive în perioade specifice ale anului, încă nereglementate prin lege.

Capitolul X. PROTECŢIA ANIMALELOR

Art.125. Lansarea unor inițiative legislative pentru creșterea protecției animalelor[1] (Politia Animalelor România) pe modelul altor țări, unde animalele sunt protejate prin Lege de orice tortură și / sau tratamente abuzive.

 

  1. Modificarea Legii 171/2017 pentru completarea Legii nr. 205/2004 privind protecția animalelor:

    1. Eliminarea conceptului de „animale de rentă” (care fac excepție de la lege și pot fi folosite în circuri la discreție) 

    2. Introducerea câinilor și a cailor în lista animalelor protejate împotriva folosirii lor în circuri (aceste animale sunt ocolite expres în actuala lege de protecție, în anul 2018).

    3. Abrogarea Art.20  sau îmbunătățirea acestuia în sensul anestezierii animalului supus experimentelor științifice dureroase sau care duc la exterminarea progresivă a animalului treaz.

    4. Cu privire la exploatarea primatelor superioare în laborator (cimpanzei, gorile, urangutani) crearea unui articol dedicat, în lege, cu specificații suplimentare de protecție a bunăstării fizice și psihologice din moment ce aceste animale au un nivel de conștientizare a durerii și traumei foarte apropiat omului.

    5. Abrogarea art. 30 (3) care practic interzice autorităților să verifice starea animalelor fără acordul proprietarului, dacă acestea trăiesc în locuința omului. (N.B. Cei care torturează animalele cu voie sau fără voie, evident că nu-și vor da niciodată acordul să fie vizitați, verificați și sancționați!)

    6. Clarificarea urgentă a procedurilor de aplicare a Legii și definirea în detaliu a scopului și misiunii Poliției Animalelor, precum și asigurarea unui mecanism de finanțare adecvată a acestei instituții publice

  2. Încurajarea asociațiilor non-profit de protecție a animalelor, pe teritoriul României. Facilitarea accesului la finanțare internă și externă, pentru bunăstarea animalelor și în cooperare permanentă cu instituția de stat Politia Animalelor România (PAR).

 

Art.126. Legi speciale pentru protecția animalele domestice și a animalelor sălbatice pe teritoriul României.

 

  1. Interzicerea folosirii animalelor sălbatice în circuri sau alte spectacole, pe teritoriul României;

  2. Interzicerea oricăror forme de abuz, tortură sau rele tratamente împotriva animalelor;

  3. Clarificarea, prin lege, a unor metode cât mai puțin traumatizante din punct de vedere fizic și psihologic, pentru animalele destinate sacrificiului.

    1. Procesele și metodele de sacrificare trebuie să fie cât mai rapide și cât mai confortabile pentru animal. Animalul nu trebuie să ajungă la stadiul psihologic de a intra în panică în prezența durerii sau în fața morții.

  4. Desființarea grădinilor zoologice și înlocuirea acestora cu parcuri naturale (rezervații) pentru a asigura bunăstarea animalelor care încă nu pot fi „repatriate” în mediul lor natural.  

Asigurarea celor mai bune condiții animalelor aflate sau născute în captivitate pentru a recâștiga pregătirea necesară reîntoarcerii acestora în mediul sălbatic de viețuire și înmulțire. Eliberarea animalelor sălbatice din sclavia impusă de oameni.

Capitolul XI. REFORMA CLASEI POLITICE. DEMOCRAȚIE

Art.127. Elaborarea unei noi legi electorale care să cuprindă în mod esențial următoarele:

 

  1. Măsuri clare menite să asigure condiții optime, decente, de a alege și de a fi ales, pentru toți cetățenii români și care să permită pătrunderea în structurile de conducere internaționale, centrale și locale a celor mai buni candidați, pe bază de competentă și performanță politică.

  2. Stabilirea fără echivoc a faptului că persoana care se înscrie în cursa electorală, pentru a ocupa un post în conducerea locală, trebuie să aibă domiciliul – menționat în cartea de identitate românească - în localitatea unde dorește să candideze.

  3. Toate persoanele înscrise în cursa electorală trebuie să anexeze la dosarul de candidatură, pe lângă curriculum vitae și declarația de avere, cazierul fiscal, cazierul judiciar.

  4. Implementarea tuturor condițiilor necesare practicării votului electronic generalizat, în momentul în care tehnologia viitorului apropiat va oferi sisteme și aplicații electronice suficient de bine securizate.

  5. Limitarea mandatelor ale tuturor aleșilor, în aceeași funcție politică, la doar două.

  6. Promovarea unei noi Legi a Lustrației care să cuprindă în mod esențial conținutul Proclamației de la Timișoara, în special punctul 8 referitor la interzicerea dreptului la candidatură, pe orice listă, al foștilor activiști comuniști, al torționarilor din închisorile politice comuniste  și al foștilor ofițeri de Securitate, din timpul Regimului Ceaușescu. 

 

Art.128. Elaborarea unei legi de funcționare a Parlamentului României care să cuprindă, printre altele, următoarele:

 

  1. Parlamentarii (senatorii și deputații) nu vor putea schimba partidul care i-a promovat, cu altul, în timpul legislaturii respective.

  2. Vot electronic transparent în Parlament. Vizibilitatea deplină a votului fiecărui Membru al Parlamentului.

  3. Candidații independenți ajunși în parlament nu se vor putea înscrie într-un partid politic pe durata desfășurării legislaturii respective.

  4. Orice parlamentar care nu respectă mandatul dat de cetățenii care l-au ales, poate fi oricând demis de către societatea civilă sau de către partidul de care aparține prin proceduri rapide, stabilite în lege.

  5. Bugetarea strictă a cheltuielilor necesare administrării birourilor parlamentare din teritoriu, precum și a cheltuielilor realizate de către acestea, în mod transparent.

  6. Eliminarea votului secret.

  7. Relații mai eficiente de comunicare a Parlamentului României cu Parlamentul European.

  8. Posturi în secretariatul central scoase la concurs – prevenirea și combaterea nepotismelor.

Art.129. Elaborarea unei legi de funcționare a Guvernului României care să cuprindă, printre altele, următoarele:

 

  1. În formarea și funcționarea Guvernului, patriotismul, profesionalismul, competența, realizarea interesului național, sunt principii fundamentale.

Guvernul țării este format din maxim 14 ministere, astfel:

  1. Ministerul Justiției și Protecției Consumatorului;

  2. Ministerul Sănătății și Sportului;

  3. Ministerul Educației și Civismului;

  4. Ministerul Cercetării Științifice;

  5. Ministerul Economiei, Industriei Energiei și Turismului

  6. Ministerul Muncii și Protecției Sociale;

  7. Ministerul Resurselor Naturale și Mediului (inclusiv protecția animalelor);

  8. Ministerul Agriculturii;

  9. Ministerul Finanțelor;

  10. Ministerul Infrastructurii și Transporturilor;

  11. Ministerul Telecomunicațiilor și Digitalizării;

  12. Ministerul Afacerilor Interne;

  13. Ministerul Afacerilor Externe;

  14. Ministerul Apărării Naționale (MApN).

 

  1. Ministerele sunt obligate prin lege să colaboreze pe baza unei platforme comune care să aibă ca vector principal Strategia Națională de Dezvoltare.

  2. La toate nivelurile structurilor ministeriale ocuparea prin concurs a posturilor se va face cu celeritate (interimatele vor fi pe o perioadă de maxim 45 de zile), excepție fac funcțiile desemnate prin numire, conform legii.

  3. Reducerea drastică a birocrației ministeriale și a personalului auxiliar. Tehnologizarea maximă a secretariatelor și includerea posibilității funcționarilor publici să lucreze de acasă, cel puțin un sfert din timpul de lucru lunar.

  4. Toți viitorii miniștri și secretari de Stat, sunt obligați să anexeze la dosarul lor de candidatură CV-ul, documente doveditoare prezentate în CV (diplome, atestate etc. în format original), cazierul fiscal, cazierul judiciar și un certificat de atestare psihologică.

 

Democrație

 

Art.130. Menționarea expresă în Legea electorală a faptului că cetățenii români pot să voteze atât în baza cărții de identitate cât și în baza pașaportului românesc, oriunde s-ar afla.

  
Art.131. Eliminarea condiției de declarare a rezidenței pentru a avea acces la vot / procesul electoral.

 

Art.132. Scăderea pragului electoral de la 5 la 3% pentru a încuraja partidele noi să contribuie la împrospătarea scenei politice românești.

Art.133. Mărirea semnificativă a pedepsei pentru frauda electorală. Interzicerea pe viață a dreptului de a vota și de a fi votat, în toate cazurile de fraudă electorală.

 

  1. Formarea unor scheme suplimentare de observatori voluntari și plătiți la fiecare secție de votare, pentru prevenirea și identificarea fraudei electorale

  2. Folosirea obligatorie a sistemului electronic de prevenire a votului multiplu

  3. Filmarea procesului de votare din afara cabinei și de numărare a voturilor

  4. Arhivarea imaginilor video pe o perioadă de un an, iar arhivele plasate online, la dispoziția publicului larg.

 

Art.134. Construirea unui sistem electoral mai transparent, mai modern, în România și în Uniunea Europeană, crearea unei scene politice românești și europene mai sănătoase, bazate pe calitate politică, integritate morală, democrație și pluripartitism.

 

Art.135. Îmbunătățirea accesului la vot al românilor din străinătate precum și la diverse candidaturi în funcțiile publice din România și din UE.


Art.136. Rezolvarea problemelor legate de numărul insuficient de secții de votare în străinătate precum și normalizarea votului prin corespondență, prin scrisoare recomandată, în așteptarea unor opțiuni / sisteme electronice suficient de bine securizate, recunoscute la nivel internațional din punct de vedere calitativ, pentru a beneficia de ușurința votului online, în viitorul apropiat.

 

Art.137. Organizarea, în diaspora și în România, a unor aplicații experimentale de vot online, pentru a genera un scrutin comparativ al procesului electoral oficial, cu scop de             cercetare-dezvoltare a democrației.


Art.138. Interzicerea participării la alegeri democratice a organizațiilor sau asociațiilor care nu sunt înscrise în Registrul național al partidelor politice, inclusiv celor constituite pe criterii etnice, întrucât situații de acest gen aduc atingere Art4. al Constituției României și Art. 21 al Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, referitoare la non-discriminare. Evitarea, în acest fel, a discriminării (pozitivă și negativă) pe criterii etnice, în toate situațiile, conform legii și potrivit valorilor fundamentale ale Uniunii Europene.

 

Art.139. Pe scena politică, locurile dedicate minorităților se vor distribui pe criterii strict politice, la alegerea fiecărui partid, bazându-se pe înțelegerea profundă a valorilor europene, a principiilor democratice, umane și umaniste, a echilibrului uman multifuncțional dintre bărbat și femeie și a echilibrului sănătos inter-etnic, fără a aduce atingere valorilor naționale sau indivizibilității teritoriale a României.

 

Art.140. Interzicerea prin lege a „traseismului politic” (trecerii membrilor de la un partid la altul). Prin „traseism politic” înțelegem schimbarea partidului în timpul desfășurării unei legislaturi.

 

Art.141. Sprijinirea echilibrului politic real în România, a democrației și a dezvoltării,  diversificării, mediilor de dezbatere națională, prin construirea unor modele noi și moderne, mai accesibile și mai eficiente, de educație civică și responsabilizare socială, promovând toleranța zero în ceea ce privește corupția, la orice nivel.

 

Art.142. Reevaluarea, prin dezbatere națională și prin dialog politic cu toate partidele, a rolului, misiunii și activității Avocatului Poporului în România, ca instituție publică.

Art.143. Reechilibrarea / însănătoșirea separării Instituțiilor în Stat, consemnarea prin Legi clare a rolului acestora în asigurarea unei bune continuități a proiectelor de dezvoltare națională.

 

Art.144. Implementarea unor programe experimentale de securitate socială inovativă (spre exemplu UBI / Venitul de Bază Necondiționat/ Alocația de Demnitate) folosind modele din alte țări europene (Finlanda, Suedia, Olanda, Spania) pentru construirea unor politici sociale moderne, îmbunătățite, de democratizare optimă a resurselor naționale și europene, în vederea eliminării complete și definitive a situațiilor de sărăcie extremă din România – transpunerea Art1. al Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene: Demnitatea Umană. N.B. Doar un om demn poate participa la viața socială și la dezvoltarea democrației.

 

Art.145. Modernizarea politicilor sociale și economice din România și din UE, în cooperare cu partenerii implicați, publici și privați, învățând din bunele practici ale altor țări.

 

Art.146. Promovarea egalității de șanse pentru toți cetățenii români indiferent de rezidența acestora temporară ori permanentă, originea socială, etnică, religioasă, intelectuală sau economică; accesul mărit al copiilor la o viață decentă, în special accesul la hrană și la servicii naționale de sănătate, educație și transport.

 

Art.147. Prevenirea și combaterea extremismului și intoleranței inter-etnice pe teritoriul României și în Uniunea Europeană.

 

  1. Promovarea activă a integrării și unității naționale a tuturor etnicilor și alogenilor domiciliați pe teritoriul României care dețin cetățenia română sau fac aplicații în acest sens (inclusiv refugiații).

 

Art.148. Eliberarea publicului de la sate din monopolul radio - televiziunii și facilitarea înmulțirii rețelelor de internet în zonele rurale pentru a asigura un acces cât mai bun / liber la informație și educație de tip E - learning (învățare online, la distanta).

 

Art.149. Apărarea independenței Justiției în România și a calității ireproșabile a Justiției. Ridicarea calității educației în facultățile de drept, de Stat și private, din România. Reducerea numărului cazurilor în care cetățenii români trebuie să ajungă să-și găsească dreptatea la curțile internaționale.

 

Art.150. Responsabilizarea socială mai bună a firmelor, a societății civile în general și a presei în mod special în direcția asumării coerente a rolurilor legitime de gardieni ai transparenței și domniei Legii și a democrației în România (ex. dezbateri publice televizate de o bună calitate, pe model francez).

 

Art.151. Îmbunătățirea Legii partidelor politice și creșterea transparenței publice cu privire la sursele de finanțare ale acestora (pe model german) în vederea creșterii democrației, competitivității și eficienței partidelor.

 

Art.152. Declarație de avere a demnitarilor înainte dar și după mandat. Creșterea transparenței cu privire la activitățile comerciale și de lobby ale demnitarilor, premergătoare și ulterioare funcțiilor publice deținute ca rezultat al alegerilor. 

 

Art.153. Adoptarea modelului de jurisprudență practicat în țările Uniunii Europene, astfel încât aceeași cauză să nu mai fie judecată în mod repetat, generând costuri inutile.

Art.154. Introducerea principiilor de drept, democrație și a educației civice în curricula școlară a școlilor generale și liceelor. 

 

Art.155. Diversificarea instrumentelor democratice în România și în UE, integrând elementele cele mai relevante din cadrul conceptelor de „democrație directă”, „democrație lichidă”, „Stat etocratic” și alte concepte politice inovative/ revoluționare, oferind un acces mărit cetățeanului la viața politică.

Capitolul XII. REFORMA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

Art.156. În administrația publică internațională (UE), națională, centrală și locală, principiile directoare trebuie să fie:

  1. Depolitizarea Administrației Publice.

  2. În era tehnologiei informației se impune reducerea fermă a numărului de angajați din cadrul Primăriei Capitalei precum și din restul administrațiilor publice la nivel de județe.

  3. Rezolvarea rapidă a tuturor problemelor cetățenilor români legate de competența Administrației Publice.

  4. Realizarea documentelor de identitate folosind proceduri mai simple pentru toți cetățenii români.

  5. Înaltă tehnologizare și reducerea birocrației pe hârtie.

  6. Protecția sporită, prin Lege, a celor care dezvăluie neregulile/ ilegalitățile/ corupția din sistem.

  7. Accesul cetățenilor la informații și servicii online.

  8. Respectarea dialogului social conform Convenției ILO 98 (Art.2) ratificată de România încă din noiembrie 1958![1]

  9. Competentă.

  10. Performanță.

  11. Asumarea oficială a răspunderii.

  12. Respect față de cetățeni.
     

Art.157. Eficientizarea activității bugetarilor din administrația centrală și locală.

Art.158. Întărirea prerogativelor, mărirea responsabilităților administrațiilor publice locale.

Art.159. Simplificarea și comasarea tuturor evidențelor, a obținerii de avize și aprobări, a plăților de taxe și impozite, într-un singur edificiu, cu ghișee clar indicate; dezvoltarea de sisteme de prezentare/obținere a documentelor și de plată a taxelor online.

Art.160. Implementarea principiului circulației documentelor și nu a oamenilor.

 

Art.161. Asistența gratuită a persoanelor, ONG-urilor sau firmelor care doresc să depună proiecte europene (prevenirea și eliminarea mafiei proiectelor).

 

[1] C098 - Right to Organise and Collective Bargaining Convention, 1949 (No. 98). Romania ratification 26 Nov 1958.
https://www.ilo.org/dyn/normlex/en/f?p=NORMLEXPUB:11200:0::NO::P11200_COUNTRY_ID:102824

Capitolul XIII. REFORMA MUNCII ŞI A PROTECŢIEI SOCIALE. COPII. TINERET. VÂRSTA A III-A

Art.162. Promovarea unei noi legi a salarizării bugetarilor, care să stabilească, în mod foarte clar, un raport echitabil între cel mai mic salariu existent în România (format din salariul minim si eventualele venituri asimilate salariului respectiv) și cel mai mare (format din salariul   propriu-zis și eventualele venituri asimilate lui), raport care nu trebuie să fie mai mare de 1/10.

 

  1. Înghețarea veniturilor care depășesc limita legală calculată a bugetarilor din România.

  2. Recalcularea salariilor parlamentarilor în funcție de salariul minim pe economie.

  3. Reducerea subsidiilor și diurnelor la un nivel mai decent, în comparație cu preturile de pe piață, suportate de cetățenii de pe teritoriul României.

 

Art.163. Creșterea salariului minim pe economie direct proporțional cu rata creșterii economice a României, până la stabilirea unui model economic mai eficient în România - ex. o dată cu introducerea economiei distributive (dividendului social) pe model norvegian, combinată cu aplicații de tip UBI (Venit de Bază Necondiționat) etc.

 

Art.164. Întocmirea unui Program național de reorganizare și de redefinire a sistemului de muncă și protecție socială din care să nu lipsească următoarele obiective:

 

  1. Eliminarea sărăciei extreme.

    1. Repopularea localităților părăsite și crearea unui sistem național de locuințe sociale.

  2. Asigurarea și garantarea condițiilor minime, necesare unui trai decent și demn fiecărui cetățean.

  3. Salarizare egală pentru muncă egală.

  4. Construirea, pe întreg cuprinsul țării, de „case de odihnă”, în care vârstnicii țării să primească îngrijirea și ocrotirea de care au nevoie.

  5. Toți cetățenii români care au vârsta legală pentru a putea munci și sunt apți de muncă trebuie să aibă asigurat acest drept și să fie retribuiți în mod corespunzător.

  6. Construirea unor scheme alternative de plată a muncii salarizate, pe oră, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cu o plată suplimentară pentru orele lucrate peste programul standard.

  7. Reorganizarea Ministerului Afacerilor Interne în sensul reducerii numărului categoriilor profesionale și armonizării acestora: polițiști, jandarmi, poliție comunitară, gardieni publici etc.

  8. Toți cetățenii români apți de muncă trebuie să aibă acces la locuri de muncă, ca parte a „contractului social” dintre cetățean și Stat.

  9. Statul trebuie să se îngrijească de o piață a muncii favorabilă atât cetățeanului cât și economiei naționale, prioritizând cetățeanul.

  10. Statul trebuie să creeze și să încurajeze scheme alternative de Protecție a Supraviețuirii Omului (PSO) în situația în care locurile de muncă sunt insuficiente.

  11. Statul trebuie să faciliteze atât o piață liberă a muncii salarizate, beneficiind de contracte flexibile de muncă în folosul patronilor / firmelor private, dar și scheme adecvate de recompensare a muncii nesalarizate și protecție socială necondiționată, din respect pentru Ființa Umană.

  12. Drepturile și obligațiile angajatului, dar și ale angajatorului, trebuie să fie stabilite după criterii morale care să consfințească o colaborare corectă de ambele părți, iar aceste criterii trebuie să corespundă, în mod esențial, următorului principiu: respectul acordat ființei umane este sacru, iar absența locurilor de muncă de pe piață nu trebuie să pună în pericol supraviețuirea ființei umane.

  13. Reducerea indemnizațiilor A.G.A. din companiile cu capital de Stat.

  14. Economia este creată să servească Ființa Umană, și nu invers. Omul nu trebuie să fie sclavul economiei, în special în contextul robotizării industriei și înlocuirii multor locuri de muncă prin mașini dotate cu Inteligenţa Artificială (roboți).

  15. Recunoașterea prin Lege a muncii nesalarizate (ex. voluntariatului în favoarea persoanelor defavorizate sau a protecției mediului, muncii casnice și de creștere a copiilor, muncii de îngrijire casnică a părinților vârstnici și neputincioși etc.).

  16. Diferențierea corectă și armonioasă, în folosul prioritar al societății (și mai puțin al creșterii economice) a muncii salarizate comparativ cu munca nesalarizată și construirea unor scheme recompensatorii drepte, bazate pe adevăr.

  17. Introducerea criteriilor de performanta pentru asigurarea calității muncii în toate domeniile de activitate în Serviciul Public românesc și de la nivel UE. Încurajarea aspirației spre excelență și a progresului măsurabil în toate domeniile de dezvoltare

  18. Persoanele cu handicap și categoriile defavorizate trebuie protejate la un nivel decent prin sistemul de pensii și protecție prin incluziune socială.

  19. Introducerea unei scheme de servicii sociale adaptate persoanelor cu dizabilități vizuale și auditive. Posibilități mai bune de a accesa serviciile medicale, de pompieri, de poliție etc. prin comunicare adaptată.

  20. Promovarea și legiferarea unui nou sistem de calcul al pensiilor care să tina cont în mod real de necesitățile minime ale unui trai decent, precum și de contribuția realizată de-a lungul activității profesionale de fiecare persoană în parte.

  21. Stabilirea prin referendum a categoriilor profesionale care pot beneficia de pensii speciale în România, ținând cont de modelele de bune practici din alte țări.

  22. Reglementarea drastică a nivelului tuturor pensiilor din România prin stabilirea unui raport echitabil de maxim 1/7. Adică, ridicarea nivelului minim al pensiilor până la nivelul salariului minim național și în funcție de asta stabilirea nivelului celei mai mari pensii din țară. Astfel, la o pensie de 2000 de lei (minimum) pensia maximă să fie de      14 000 de lei. Ceea ce înseamnă că, cu cât va crește salariul minim pe economie va crește și pensia minimă dar și cea maximă. Aceasta este doar unul dintre aspectele prin care PAD militează pentru DREPTATE SOCIALĂ!

  23. Înghețarea pensiilor care depășesc limita legală.

  24. Scăderea vârstei voluntare de pensionare, una corelată cu speranța de viață reală din România și posibilitățile reale ale sistemului de pensii de Stat.

    1. Crearea unor sisteme alternative și diversificate de pensii private și în format public-privat, complementare.

  25. Recalcularea pensiilor parlamentarilor în raport cu salariul minim din România.

  26. Anularea subvențiilor speciale acordate asociațiilor minorităților, pe criterii strict etnice, deoarece ele reprezintă o discriminare a majorității românești, o instigare la izolaționism etnic precum și o încălcare a Art.4 din Constituție.

  27. Eliminarea din domeniul public a privilegiilor nejustificate prin criterii clare, măsurabile, referitoare la Binele Public al tuturor românilor.

  28. Interzicerea evacuărilor din locuințe, pe timpul iernii, indiferent de motivul legal.

 

Art.165. Eficientizarea Pieței Muncii și creșterea locurilor de muncă în România și în Europa, apărarea drepturilor muncitorilor și patronilor români pe Piața Muncii, atât în România cât și în Uniunea Europeană (N.B. în Parlamentul European, Comisia pentru Muncă și Afaceri Sociale[1] există și euro-deputați români, aleși de români! Aceștia trebuie să devină mai activi și mai eficienți în interesul tuturor muncitorilor  și patronilor europeni, fără a accepta măsuri „cu dedicație” din partea altor state, contra românilor!)

 

  1. Sprijinirea independenței sindicatelor și prevenirea conflictelor de interese prin lege[2], încurajând un dialog social productiv, transparent și independent în raport cu angajatorii, guvernele statelor membre și administrația centrală a Uniunii Europene.

  2. Demararea unor studii de impact înalt specializate, similare cu ale altor state europene, în vederea creșterii eficienței muncii prin reducerea timpului de lucru la 6 ore sau mai puține pe zi, cu 30 de minute pauza de masă și crearea sistemului de „ture de 6 (sau 4) ore” pentru mărirea accesului mai multor cetățeni români la locurile de muncă (limitate) disponibile pe piață, cu o salarizare echivalentă a programului de 8 ore, simultan cu lansarea unor măsuri inovative de modernizare, mult îmbunătățite și avantajoase atât pentru lucrători cât și pentru patroni, în privința taxelor și asigurărilor sociale.

    1. Explorarea unor posibilități îmbunătățite de reducere progresivă a orelor de muncă salarizată, în contextul diferențierii conceptelor de „muncă salarizată” vs. „muncă nesalarizată” la nivelul întregii economii naționale, diversificând piața muncii cu noi categorii de lucrători, mărind productivitatea muncii precum și standardul de viață al întregii societăți (ex. încurajarea voluntariatului și a „contractelor flexibile” în condițiile în care noile măsuri de protecție socială includ soluții de tip „dividendul social” pe model norvegian și/sau de tip UBI/ Venitul de Bază Necondiționat dizolvând, în mod coordonat, toată birocrația din jurul „asistenței sociale a șomajului” și redirecționând resurse importante de la bugetul de stat în folosul economiei naționale, prin revitalizarea semnificativă a Pieței Muncii cu mecanisme noi de producție + profit pe de o parte și de protecție socială realistă și măsurabilă pe de altă parte).

    2. Proiecte specifice de modernizare a Pieței Muncii (măsuri de protecție socială avansate, diversificarea și multiplicarea modelelor de contracte „flexibile” sau „cu zero ore” sau „de tip Uber” etc.) atât în beneficiul lucrătorilor cât și în beneficiul angajatorilor, cu efecte economice pozitive la nivel național.

    3. Plata mai mare, cu o dată și jumătate pentru orele suplimentare de muncă salarizată (ex. timpul care depășește „numărul de ore standard pe săptămână” să fie plătite cu o sumă de 1 +1/2 comparativ cu orele cuprinse în programul standard săptămânal);

  3. Încurajarea patronilor (reduceri de taxe și alte avantaje) pentru oferirea unor contracte fixe lucrătorilor cu cetățenie română, pe minimum 3 ani după care contractul devine „pe perioadă nedeterminată”, în mod automat și obligatoriu, prevenindu-se abuzurile împotriva lucrătorilor români precum și importul nejustificat de forță de muncă, în condițiile în care forța de muncă românească este nevoită să emigreze[3].

  4. Contracte de ucenicie și calificare la locul de muncă de maximum 2 ani, fără repetarea acestora ducând la slăbirea predictibilității sănătoase a carierei, profesionalismului și la afectarea negativă, psihologică și materială a lucrătorilor și familiilor acestora.

 

  1. Încurajarea patronilor prin reducerea TVA-ului la firme cu 10% pentru măsuri sociale în favoarea lucrătorilor, a creșterii locurilor de muncă stabile și plătite decent, creșterii calității condițiilor de muncă, precum și în vederea unei mai bune protecții a mediului înconjurător și a animalelor, pe teritoriul României.

  2. Încurajarea atât a lucrătorilor cât și a patronilor să-și declare veniturile cu o frecvență mai mare. Transparentizarea relației patron-angajat precum și o vizibilitate mai buna a profiturilor firmelor plătitoare de taxe, în România.

  3. Protejarea angajatului împotriva abuzurilor angajatorului. Măsuri de prevenție și combatere a torturii psihologice împotriva angajatului.

 

Art.166. Lansarea unor noi proiecte de impozitare cu scopul de a diminua semnificativ economia subterană.

 

  1. Măsuri speciale de prevenire a „muncii la negru” fără a pedepsi lucrătorul aflat în situație de vulnerabilitate extremă pe Piața Muncii.

 

Art.167. Promovarea Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene în practica firmelor private românești și străine plasate în România și pe teritoriul UE, ONG-urilor, administrației publice, cu accent deosebit pe Drepturile Copilului, facilitând un spațiu sănătos de dialog public constructiv, generator de proiecte de intervenție în situații de criză; promovarea respectului pentru ființa umană;

 

[1] http://www.europarl.europa.eu/committees/en/empl/members.html?action=0

[2] Implementarea Convenției ILO98 (Organizaţia Internaţională a Muncii) ratificată de România încă din 1958!

[3] În anul 2018, numărul estimat al românilor emigraţi atinge aproximativ 6 milioane, fără a lua în calcul copiii români născuţi în străinătate!

COPII. TINERET


Art.168. Măsuri specifice pentru copiii români lăsați în grija bătrânilor, rudelor sau vecinilor, în urma emigrării economice a unuia sau ambilor părinți. Potrivit surselor actuale, există peste o sută de mii de copii în situația aceasta, în anul 2018.

 

Art.169. Alocații decente pentru creșterea copiilor și acces mai bun la hrană și securitate a tuturor copiilor.

 

Art.170. Programe de prevenirea și combatere a accidentelor și abuzurilor împotriva copiilor și tineretului.

 

  1. Prevenirea și combaterea violenței în familie și în instituțiile de învățământ.

  2. Prevenirea și combaterea urii inter-etnice sau rasismului în instituțiile de învățământ și în societate.

  3. Securizarea adecvată a spațiilor școlilor și grădinițelor cu garduri și panouri de protecție între trotuarele din apropierea școlilor și traficul rutier

  4. o responsabilizare mai bună a cadrelor didactice în vederea protecției copiilor de grădiniță și a elevilor

  5. Oferirea accesului la o educație de bună calitate, folosind manuale adecvate.

 

Art.171. Asistența specială a gravidelor de orice naționalitate aflate în situație de dificultate pe teritoriul României, pentru a le ajuta să poarte sarcina în mod sănătos, a naște în condiții de siguranță medicală și psihologică și a asigura integritatea noului născut. Dacă mama este singură și de altă naționalitate, copilul va fi considerat cetățean român până la proba contrarie (ex. apariția tatălui de altă naționalitate, care își cere drepturile părintești în fața legii).

Art.172. Locuință gratuită în cămine pentru elevii de liceu și studenții din instituțiile de Stat.

 

Art.173. Accesul gratuit al copiilor pe transportul public, până la vârsta de 18 ani.

 

Art.174. Manuale gratuite și alocație suplimentară pentru rechizite pentru elevii care provin din familii aflate în dificultate.

 

Art.175. Acordarea asistenței specializate copiilor care provin din familii vulnerabile în vederea ușurării accesului acestora la educație (ex. rechizite, haine, o masă caldă la școală, program de odihnă și de recreere, acces gratuit la tabere și excursii etc) și continuarea carierei școlare/academice strict pe baza meritelor individuale.

 

Art.176. Prevenirea prin mijloace inteligente a abandonului școlar în România, cu implicarea ONG-urilor, asociațiilor de părinți, proiecte ale diasporei etc.

 

  1. Construcția de scoli cu internate subvenționate de Stat.

 

Art.177. Proiecte de țară în sprijinul unei dezvoltări sănătoase a copiilor și tineretului. Programe de asistenta adecvată pentru familiile monoparentale care se află în situații de dificultate cu privire la posibilitățile de creștere a copiilor. Evitarea instituționalizării copiilor, îmbunătățirea programelor de tip „foster” („părinți” plătiți) și desființarea orfelinatelor de pe teritoriul României.

 

Art.178. Protejarea prin lege a animalelor de companie ale copiilor orfani. Aceste animale îi vor însoți pe copii în situațiile de adopție, plasament foster sau alte tipuri de programe de integrare socială.

 

Art.179. Aprobarea adopțiilor internaționale către părinți non-români, însă cu o supraveghere adecvată, în cooperare cu autoritățile statelor respective și cu CD, astfel încât acești copii să nu devină victime ale abuzurilor. România poate avea acorduri pentru adopții cu o listă de țări selectate, spre exemplu din UE, cu implicarea în supraveghere din partea CD, a Bisericii și a ONG-urilor locale formate din cetățeni români voluntari.  

 

Art.180. Reducerea timpului de așteptare pentru adopție și mărirea cantității și calității controalelor specializate ulterioare plasamentului în vederea adopției, până la integrarea completă a copilului (și a animalului său, acolo unde este cazul) în familia de adopție.

 

Art.181. Creșterea soluțiilor pentru adopțiile naționale și programe „foster” finanțate în regim de Stat și ONG.

 

Art.182. Încurajarea natalității în România și o educație mai bună a publicului larg cu privire la riscurile impuse de avort, cu scopul diminuării numărului avorturilor, fără însă a ataca dreptul suprem al femeii, ca ființă umană, asupra propriului ei corp biologic.

 

Art.183. Îmbunătățirea și înmulțirea spațiilor verzi de joacă pentru copii. Introducerea unor produse alimentare sănătoase (organice, produse locale) pentru copii, în grădinițe și scoli (fără vânzători ambulanți de fast-food în zona școlilor sau grădinițelor!)

 

Art.184. Sprijinirea programelor naționale pentru lupta împotriva infertilității familiilor.

VARSTA A TREIA

Art.185. Programe naționale de sprijinire a bunăstării și îngrijirii decente a bătrânilor români aflați în situații de dificultate, atât în România cât și dincolo de granițele acesteia (pe model irlandez, prin intermediul ONG-urilor și altor servicii de asistenta din teritoriile respective).

 

Art.186. Reducerea corupției și birocrației excesive din sistemul de pensii național și introducerea unor propuneri în Parlamentul European și Parlamentul României cu privire la soluții cât mai simple și corecte de calcul al anilor lucrați pe teritoriul Uniunii Europene, dar și în România și în alte țări care nu fac parte din UE, astfel încât cetățenii români să poată avea acces mai ușor la pensiile lor de drept, indiferent unde aleg să trăiască la vârsta a treia și indiferent unde au lucrat în perioada vârstei active.

 

Art.187. Reducerea vârstei de pensionare voluntară, atât la femei cât și la bărbați, folosind o listă de criterii diferențiate, altele decât apartenența la un gen.

 

Art.188. Creșterea numărului ONG-urilor și IMM-urilor în mediul rural, în special a celor axate pe îngrijirea bătrânilor și a copiilor. Centre multifuncționale cu rol educativ și de asistență și educație sanitară, medicală, sportivă, socială, civică etc.

 

Art.189. Revizuirea Legii Pensiilor și includerea tuturor posibilitățile de cumul al drepturilor de pensie dobândite din perioada activă a muncii, în diverse țări.

 

Art.190. Regularizarea situației persoanelor pensionate din sistemul public, doritoare să rămână active pe piața muncii din România.

 

Art.191. Proiect de promovare pentru pensionari, români și străini, să se mute la țară în România, în medii naturale favorabile sănătății. Construirea unor zone rezidențiale în natură, cu ergonomie specifică, pentru a facilita o calitate bună a vieții persoanelor de vârstei a treia, inclusiv acces ușurat la facilități medicale, balneare, tehnologice.

Capitolul XIV. REFORMA JUSTIŢIEI

Art.192. În desfășurarea actului de justiție, respectarea adevărului (concordanței dintre fapte și declarații) și coerența morală și logică sunt principii fundamentale, iar magistrații, în aplicarea legilor, sunt obligați de a manifesta coerență și concordanță între adevăr, justiție, dreptate, echilibru etic și moralitate.

 

  1. Introducerea instituției Juraților în actul de judecată, din rândurile cetățenilor-model în societate, pe model american.

    1. cursuri de pregătire adecvată a juraților

    2. mecanisme specifice dedicate protecției juraților, prevenirii și combaterii acțiunilor de influențare, șantajare sau intimidare a juraților

 

Art.193. Magistratul nu este Legea. El / ea doar aplică Legea în spiritul și litera ei.

 

Art.194. Standardizarea și uniformizarea practicii judiciare la nivel național astfel încât să nu mai existe contradicții în practica judiciară de la o instanță la alta (cazuri similare, cu sentințe diametral opuse), respectarea strictă a jurisprudenței.

 

  1. Crearea unui sistem de validare a verdictului inițial din care rezultă jurisprudența ulterioară.

 

Art.195. Stabilirea prin lege a responsabilității administrative și penale a magistraților și a avocaților față de erorile judiciare și față de nerespectarea deontologiei profesionale.

 

Art.196. Modernizarea sistemului penal din România și adaptarea legilor țării la vremurile noastre:

 

  1. Confiscarea averilor nejustificate / ilicite (ex. cele obținute în urma afacerilor ilegale cu statul) – inclusiv de la rudele până la gradul 4 - și transferul acestora către Programul Naţional de Antreprenoriat (PNA).

  2. Mărirea pedepselor pentru fapte grave de corupție în următoarele zone vitale pentru supraviețuirea și prosperitatea unui Stat democratic: justiție, politică, politie, sănătate și învățământ.

  3. Mărirea semnificativă a pedepselor în zona Traficului de Ființe Umane (TFU): pedepse foarte aspre împotriva traficanților de ființe umane, precum și împotriva consumatorilor și a tuturor celor implicați în infracțiuni de trafic de organe, prostituție, muncă forțată și altele similare, unde corpul uman sau pârți ale acestuia sunt vândute sau cumpărate, sau depozitate, încarcerate, sechestrate, găzduite sau transportate în vederea comerțului cu oameni de orice naționalitate, sau organe ale acestora, în România sau pe teritorii străine, unde sunt implicați cetățeni români.

  4. Modificarea Legii dialogului social și mărirea pedepselor pentru prevenirea conflictelor de interese în ceea ce privește dreptul lucrătorilor la liberă asociere și la participarea la viața sindicală.

  5. Scoaterea fundațiilor politice și a organizațiilor masonice din România în afara domeniului „instituții de utilitate publică”. Revitalizarea societății civile românești pe principiul credibilității și al non - conflictului de interese.

  6. Modificarea legii finanțării partidelor politice, cu impunerea de sancțiuni penale foarte stricte, folosind modelul german.

  7. Modificarea legii partidelor politice si a legii electorale, cu impunerea de sancțiuni penale foarte stricte, pentru reducerea conflictelor de interese și diminuarea la maximum a posibilităților tehnice de fraudă electorală.

  8. Introducerea pedepsei pe viață pentru abuzuri sexuale împotriva copiilor (minorilor până la vârsta de 18 ani).

  9. Lansarea unei dezbateri naționale pentru o eventuală legalizare a armelor de foc în folosul cetățenilor, pentru implementarea reală a dreptului la legitimă apărare (ex. există oameni în România care suferă abuzuri constante și care își pierd chiar viața, fără ca legea să-i poată apăra, și fără posibilitatea fizică să se apere corp-la-corp, nefiind pe poziție egală din punct de vedere al forței fizice musculare.)

  10. Noi Legi cu privire la bogățiile depozitate offshore ale cetățenilor români și rudelor până la gradul 4 care au avut cel puțin o funcție publică în România, înainte sau după 1989.  Investiții specifice în colaborarea poliției române cu Interpol, FBI etc.

  11. Interzicerea angajaților din Serviciul Român de Informații (SRI) și din Serviciul de Informații Externe (SIE) de a desfășura activități comerciale sau politice în România sau în străinătate. 

  12. Mărirea răspunderii juridice a traducătorilor și interpreților autorizați atât în România cât și în Europa.

    1. Îmbogățirea și diversificarea sancțiunilor și pedepselor pentru traducerile și / sau interpretările incomplete și/sau incorecte, intenționate sau neintenționate, care constituie o cauză a inducerii în eroare a procesului de judecată, procesului de licitații publice sau a procesului de formare democratică a Opiniei Publice.

  13. Introducerea Legii Anti-Mafia în Codul Penal din România, care va trebui să conțină, printre altele:

    1. definirea specifică a conceptului de „Mafia” în legea românească și a tuturor conceptelor asociate (ex. „mafiot”, „grup mafiot”, „acțiune de tip mafiot”, „complicitate de tip mafiot”, „autor moral de tip mafiot” etc.)

    2. confiscarea bunurilor, închiderea firmelor, până la terți, identificarea numelor  împrumutate și pedepsirea complicilor;

    3. definirea legală a restricției speciale a unui acuzat de Mafia să discute cu un alt acuzat de Mafia (clarificarea și completarea termenelor legale de « asociere de tip mafiot » sau « clan mafiot » etc.) pentru a se diferenția în mod clar, conform unor indicatori măsurabili, de conceptul mai lejer de «grup infracțional organizat» și consecințele mai lejere ale acestuia din urmă;

    4. introducerea pedepsei speciale de « Ergastolo » în România (pe model italian, care semnifică 30 de ani de detenție în regim special - pentru mafioți – fără posibilitatea de reducere pentru bună purtare sau pentru scrierea unor lucrări cu valoare științifică etc.);

    5. introducerea pedepsei speciale de «Dublu Ergastolo » (pe model italian, care semnifică 60 de ani de detenție în regim special pentru autorii morali ai crimelor de tip mafiot săvârșite prin intermediul rețelelor criminale organizate de tip mafiot;

    6. regim de detenție special pentru mafioți: fără dreptul de a avea TV sau internet în camera de detenție, fără dreptul de a avea vizite de la rude mai îndepărtate decât de gradul 1 dar și acestea în prezența unui gardian și a camerelor live de filmare etc.;

    7. acuzatului de Mafia i se vor retrage drepturi și documente suplimentare, cum ar fi dreptul de a vota și de a fi ales, dreptul de a deține un pașaport, un permis de conducere, confiscarea averilor și bunurilor mobile (vinderea acestora la licitație pentru recuperarea prejudiciilor), dreptul de a ocupa anumite locuri de muncă, cum ar fi în scoli sau universități etc.

    8. mărirea semnificativă a pedepselor pentru atacurile, abuzurile sau exploatarea săvârșite împotriva persoanelor cu handicap. Descurajarea severă a folosirii acestora în vederea muncii forțate sau cerșetoriei.

 

Art.197. Scoaterea procurorilor din corpul magistraților. Procurorul reprezintă interesele Statului, ale puterii executive, aflându-se sub autoritatea Ministrului Justiției si a procurorilor generali desemnați de acesta. Procurorul apără interesele cetățeanului reclamant și caută probe să acuze pentru a-și justifica menirea, in vreme ce Judecătorul împarte dreptatea. Când acuzarea și judecata ajung sa fie sub același acoperiș se egrenează conflicte de interese în Justiție. Cât timp procurorul se crede egalul judecătorului, ideea de Justiție este compromisă. Procurorul trebuie să fie egalul avocatului apărării, și nicidecum egalul Judecătorului. Scoaterea procurorilor din rândul magistraților este absolut necesară pentru a asigura o JUSTIȚIE INDEPENDENTĂ. În plus, așa se va evita, pe viitor, promovarea procurorilor în funcții de judecător și invers.

 

Art.198. Scoaterea din Justiție a tuturor magistraților, procurorilor și avocaților care au legături, dovedite prin probe, cu lumea interlopă.

 

Art.199. Modificarea Legii Referendumului în sensul adresării cetățenilor întrebări cât mai specifice și pe înțelesul tuturor, astfel încât actul electoral să fie unul responsabil și în deplină cunoștință de cauza.

 

Art.200. Propunerea și promovarea unui nou cod penal, cu pedepse mari și foarte mari, în special pentru recidiviști precum și pentru infracțiunile săvârșite în domeniul Protecției Consumatorului și în special în zona de reglementare a traficului și consumului de droguri.

 

  1. Mărirea pedepselor actuale pentru traficul de droguri sintetice.

  2. Mărirea pedepselor pentru traficul de produse nealimentare, alimentare sau medicamentoase neconforme

  3. Revizuirea legii cu privire la libertatea de a consuma substanțe psiho-active produse prin manipulări de sinteză chimică și interzicerea drogurilor sintetice (așa numitele „etno-botanice” sau „legalele”).

  4. Regularizarea prin lege a definiției conceptului de „etno-botanic” și interzicerea acestor substanțe sintetizate chimic, pe teritoriul României.

  5. Lansarea unei dezbateri naționale pentru o posibilă legalizare a drogurilor naturale, nesintetizate chimic, prin lansarea pe piață (în tutungerii și/sau în farmacii) a țigaretelor din marijuana în format diluat – pentru a preveni riscul de supradoză în cazul consumatorilor needucați din România – și cu vânzare în cantități limitate și/sau la recomandarea medicului).

    1. Prevenirea și combaterea importului de materie primă necesară (ex. cânepa se poate cultiva pe teritoriul României, cu beneficii economice direct impozabile pentru economia românească și cu o mult mai bună protecție a consumatorului, eliminând complet traficanții de pe piață).

 

Art.201. Faptele extrem de grave precum genocidul, înalta trădare, crimele înfăptuite cu premeditare, cu sadism, faptele de corupție ale demnitarilor și magistraților, subminarea economiei naționale, traficul de ființe umane,  precum și alte fapte prevăzute de legiuitor, să poată fi pedepsite, în funcție de circumstanțele agravante, cu închisoare pe viață și confiscarea extinsă a averilor.

 

Art.202. Infracțiunile privind corupția la nivel înalt, adică a membrilor din Parlament, Guvern, Președinție, CSM, CCR, să fie pedepsite cu minimum 20 de ani de închisoare,  confiscarea extinsă a averii, interzicerea anumitor drepturi civile pe o durată de minimum 10 de ani după executarea pedepsei precum: drepturile de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a alege, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de Stat și dreptul de a fi director împuternicit, asociat, administrator, beneficiar real al unor societăți comerciale sau împuternicit al acestora, în țară sau în străinătate.

 

  1. Cei găsiți vinovați de corupție la nivel înalt să poată beneficia de reducerea pedepsei cu cel mult 25 % numai în cazul recuperării integrale a prejudiciului cauzat.

  2. Analiza atentă a tuturor documentelor de privatizare a obiectivelor economice românești și anularea celor în care s-a încălcat legea în orice mod. Readucerea obiectivelor recuperate în avuția națională și eficientizarea lor.

  3. Analiza severă a tuturor retrocedărilor și anularea celor efectuate cu încălcarea legilor în vigoare la momentul respectiv.

  4. Readucerea la avuția națională a tuturor obiectivelor economice restituite fără drept, sau dincolo de limitele legii.

  5. Introducerea unor proceduri de judecare de urgență a tuturor dosarelor care fac referire la anumite cauze specificate distinct de legiuitor.

  6. Pedepsele care au efect privarea de libertate să fie executate exclusiv în cadrul penitenciarelor iar contopirea pedepselor să fie înlocuită cu însumarea lor.

  7. Investiții în domeniul judiciar și activarea corectă a resurselor Europol în România.
     

Art.203. Pedepse aspre pentru înstrăinarea patrimoniului național și infracțiuni comise în zona resurselor naturale. 

 

Art.204. Modernizarea sistemului penitenciar și al celui de probațiune și reintegrare socială, cu programe intensive pe reintegrarea socială a minorilor și tinerilor până în 30 de ani aflați la prima abatere. Programe intensive de reintegrare socială a femeilor aflate în penitenciare, în special cele de care depind copii.

 

Art.205. Luarea unor măsuri speciale de prevenire și de protecție a deținuților împotriva violențelor, a violurilor, petrecute în interiorul penitenciarelor. Introducerea de pedepse foarte aspre pentru săvârșirea acestor infracțiunii, izolarea deținuților periculoși și trimiterea lor în penitenciare de maximă siguranță, cu mărirea suplimentară a pedepsei.

 

Art.206. Lansarea unor licitații publice internaționale pentru a invita firme specializate să construiască penitenciare de maximă siguranță în România, în regim privat, precum și proiecte de ateliere de muncă în condiții securizate, în cadrul acestor penitenciare, pentru a reduce la maximum costurile publice cu privire la întreținerea și administrarea numărului mare de cetățeni, români și străini, în căutare de reeducare socială, morală și psihologică pe teritoriul României.

 

Art.207. Lansarea în dezbatere publică a justificărilor pentru cazurile de ameliorare a pedepsei prevăzute în Codul Penal, vs. siguranța națională.

Capitolul XV. LUPTA ÎMPOTRIVA CORUPȚIEI ȘI A INDECENȚEI

Art.208. Prevenirea și combaterea corupției în toate structurile societății românești, cu predilecție în Parlament. Guvern, Instituția Prezidențială, Justiție, Servicii, Presă, Armată și Biserică. Ridicarea gradului de independență și ireproșabilitate a acestora din urmă, prin introducerea în Constituție a unor articole clare, în această direcție, prin elaborarea unor Legi neinterpretabile și aspre.

 

Art.209. Revizuirea legilor și regulilor de procedură în privința licitațiilor publice din România și din UE, pentru găsirea unor soluții mai bune de prevenire și combatere a conflictelor de interese și a traficului de influență.

 

Art.210. Interzicerea campaniilor electorale, prin Lege, pe proprietățile fizice ale Bisericii (indiferent de cultul religios).

 

Art.211. Înmulțirea schemelor și proiectelor guvernamentale și de tip ONG cu misiune          anti-corupție în România, la toate nivelurile, în sprijinul Justiției independente (apolitice).

 

Art.212. Construirea unor locuințe sociale și infrastructură mică în zonele puternic afectate de sărăcia extremă.


Art.213. Lansarea unei dezbateri naționale cu privire la multiplicarea și diversificarea proiectelor de intervenție în beneficiul copiilor defavorizați din România.

 

Art.214. Dizolvarea Agenției Naționale pentru Romi și a tuturor agențiilor Guvernamentale similare care aduc atingere Art.4 din Constituția României.

 

  1. Creșterea rolului ONG-urilor din țară și din străinătate, lansate și administrate de cetățeni români, reprezentanți ai etniilor respective, cu scopul de a apăra drepturile minorităților și de a promova valorile culturale și spirituale specifice.

  2. Promovarea unei cooperări mai bune a societății civile românești cu parteneri internaționali specializați în finanțarea proiectelor de combatere a sărăciei și a abandonului școlar în rândul etniei romilor.

 

Art.215. Eliminarea tuturor formelor de discriminare etnică, atât negativă cât și pozitivă. Eliminarea conceptului de „locuri dedicate minorităților” în Universități și în Parlamentul României.

 

Art.216. Relansarea în dezbatere publică a rolului CNA pentru o educație publică sănătoasă, în România, prin mijloace media de informare în masă (în mod special televiziunile). Combaterea „fake news” (ştirilor false) și a plagiatului, pentru o informare cât mai corectă și obiectivă a românilor, apărând în mod activ respectul pentru Adevăr. N.B. Prin Adevăr în presă se înțelege concordanța dintre știrea publică și realitatea verificabilă.

  1. Interzicerea taxei obligatorii pentru radio și TV, în România.

Art.217. Dezinformarea în masă (manipularea) se consideră infracțiune îndreptată împotriva siguranței naționale și se pedepsește conform Legii. Legi consistente împotriva ştirilor false (fake news).

 

Art.218. Eliminarea comisioanelor bancare indecente (cum ar fi comisionul de depozit, în condițiile în care depozitul respectiv deja furnizează beneficii rezonabile băncii, prin însăși existenta sa!).

 

Art.219. Promovarea competenței profesionale și a integrității morale în toate domeniile vieții românilor și cetățenilor europeni.

PLATFORMA PROGRAM A PARTIDULUI DIASPOREI

SCHIŢA NR.3/24.08.2018 (ÎN LUCRU PÂNĂ LA PRIMUL CONGRES)

Nume Partid (NP) a stabilit 11  priorităţi politice, ca rezultat al aşezării valorilor Democraţiei şi Transparenţei în centrul viziunii politice definite în folosul cetăţenilor români rezidenţi atât în România, cât şi în străinătate. NP este o asociație cu caracter politic, de centru-dreapta, constituită potrivit legii, care militează pentru respectarea echilibrului democratic în România, în Europa şi în lume, pentru Drepturile Omului, suveranitate națională, independența și unitatea statului, integritate teritorială, a ordinii de drept și a cooperării internaţionale benefice pentru România.

Platforma Program a NP cuprinde o listă de priorităţi politice identificate şi dezvoltate prin dezbatere publică, alături de cetăţenii români din ţară şi din străinătate care au aderat în mod liber la Grupul de Iniţiativă Diaspora Europeană, pentru a lucra împreună la rezolvarea următoarelor probleme de interes naţional:

I. APĂRAREA ŞI DEZVOLTAREA DEMOCRAŢIEI ÎN ROMÂNIA, ÎN EUROPA ŞI ÎN LUME
 

  1.  Posibilitatea tuturor cetăţenilor români să voteze atât în baza cărţii de identitate cât şi în baza paşaportului românesc.  Unii români care au dublă cetăţenie şi cu rezidenţa principală în afara României au renunţat, din motive practice, la cartea de identitate românească, însă păstrându-şi paşaportul românesc. Acest document este perfect valabil, fiind eliberat de autoritatea română şi ar trebui să fie considerat suficient de bun pentru accesul democratic la procesul electoral naţional, fie de pe poziţii de candidaţi, fie de pe poziţii de alegători!

  2. Eliminarea condiţiei de declarare a rezidenţei pentru a avea acces la vot/ procesul electoral. Există cetăţeni români care nu mai au proprietăţi materiale în România, însă acest lucru nu-i face să nu mai fie cetăţeni români, sau să nu deţină valori spirituale. În consecinţă, accesul la procesul electoral (la vot sau la candidaturi de orice fel pentru o funcţie publică) trebuie să se facă în baza cetaţeniei (paşaportului) şi nu în baza declarării vreunei rezidenţe. Unii cetăţeni români (ex. de etnie romă) pot avea o viaţă de tip nomad, fără rezidenţă stabilă, însă acest lucru nu trebuie să reprezinte o piedică în calea Democraţiei!

  3. Urcarea pragului electoral de la 5 la 8% pentru a încuraja calitatea politică a partidelor politice şi nivelul bun de performanţa al acestora. (în dezbatere – exista şi opţiunea alternative a scăderii pragului de la 5 la 4% pentru a încuraja partidele noi să contribuie la împrospătarea scenei politice Româneşti. Ambele variante au riscuri şi beneficii).

  4. Mărirea semnificativă a pedepsei pentru frauda electorală.

  5. Înfiinţarea unor comisii suplimentare de supraveghere electorală pentru ca în zonele rurale au fost raportate deseori fapte penale (nepedepsite) unde reprezentanţi ai partidelor politice mituiesc cetăţenii cu venituri mici pentru a vota în favoarea lor. S-au văzut cazuri în care un reprezentant al unui partid intră în cabina de vot împreună cu alegatorul, pentru a fi siguri ca au « cumpărat » produsul/votul care trebuie. Asemenea fapte este absolut necesar să fie identificate mult mai rapid şi pedepsite mult mai aspru, inclusiv cu expunere publică pentru pierderea rating-ului partidului respectiv. Toate partidele au datoria morală să-şi educe membrii, simpatizanţii şi activiştii să aibă un comportament CONFORM LEGII în cadrul tuturor campaniilor electorale şi în timpul procesului electoral propriu-zis !

  6. Construirea unui sistem electoral mai transparent şi mai modern în România şi în Uniunea Europeană, precum şi a unei scene politice româneşti sănătoase, bazată pe calitate politică, democraţie şi pluripartitism. Promovarea practicilor politice care includ un dialog inter-uman civilizat.

  7. Îmbunătăţirea accesului la vot al românilor din străinătatem precum şi la diverse candidaturi în funcţii publice în România sau pe teren internaţional.

  8. Ameliorarea problemelor legate de prezenţa unui număr suficient de secţii de votare în străinătate precum şi normalizarea votului prin corespondenţă, prin scrisoare recomandată, pe modelul altor ţări şi în aşteptarea unor opţiuni /sisteme electronice suficient de bine securizate, recunoscute la nivel internaţional din punct de vedere calitativ, pentru a beneficia, la un moment dat, în viitorul apropiat, de uşurinţa votului online pus la dispoziţia cetăţenilor.

  9. Organizarea, în Diaspora, a unei aplicaţii experimentale de vot online, pentru a genera un scrutin comparativ al procesului electoral oficial (ex. după ce îşi exercită votul normal, pe calea oficială, cetăţenii din ţară şi din străinătate pot să-şi înregistreze acelaşi vot pe un website creat special, menţionând în mod anonim ce partid au ales şi locaţia de reşedinţă, cu scop pur informativ şi de cercetare.).

  10. Îmbunătăţirea legii electorale şi interzicerea participării la alegeri democratice a „semi-partidelor” sau „sociaţiilor tehnocrate” care nu au nici un fel de poziţionare ideologică (culoare politică), nu deţin platforme program justificate de vreo ideologie, set de valori sau credinţe în slujba naţiunii, nu au doctrină sau viziune politică prezentată oficial publicului (ba chiar, uneori, lăudându-se cu absenţa acestor calităţi fundamentale, aducând daune grave asupra percepţiei publice cu privire la conceptul democratic de „partid politic”). Acest tip de organizaţii generează o competiţie democratică neloială pe scena politică, oferind o imagine de neseriozitate, ducând la creşterea deficitului democratic (absenţa la vot a electorilor din cauza calităţii slabe a ofertei politice), punând cetăţenii în imposibilitatea unor analize comparative corecte/etice în raport cu restul partidelor politice.

  11. Interzicerea participării la alegeri democratice a „semi-partidelor” sau altor tipuri de organizaţii sau asociaţii politice constituite pe criterii etnice, aducând atingere gravă Art4. al Constituţiei României şi Art. 21 al Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene referitoare la non-discriminare. Discriminarea pe criterii etnice se va evita în toate situaţiile, conform legii şi potrivit valorilor democratice. În politică, vom promova egalitatea reală, în drepturi şi responsabilităţi, a tuturor cetăţenilor români, indiferent de etnie. Problemele minorităţilor naţionale, dacă există (ex. uneori acestea sunt confundate pe nedrept cu alte tipuri de probleme, cum ar fi sărăcia sau criminalitatea), precum şi promovarea valorilor culturale specifice minorităţilor se vor trata în mod specializat pe linie ONG/ societate civilă naţională şi internaţională, precum şi pe linia reprezentanţilor etnici ajunşi în spaţiul politic prin propriile forţe, în mod onorabil, lansându-se în competiţia democratică pe picior de egalitate cu restul candidaţilor, fără favoritisme sau blocaje de ordin etnic. 

  12. Pe scena politică, locurile dedicate minorităţilor se pot distribui în funcţie de Doctrina partidului respectiv şi de înţelegerea principiilor democratice ale incluziunii tuturor minorităţilor precum şi ale echilibrului de gen. Partidele cele mai echilibrate din punct de vedere etnic şi de gen, în mod normal, ar trebui să câştige mai multe voturi într-o societate democratică !

  13. Interzicerea prin lege a „traseismului politic” (trecerii membrilor de la un partid la altul). Prin traseism politic înţelegem schimbarea partidului cu mai puţin de 3 ani înainte de alegeri de orice fel.

  14. Sprijinirea echilibrului politic real în România, a democraţiei şi a dezvoltării şi diversificării mediilor de dezbatere naţională, prin construirea unor modele noi şi moderne, mai accesibile şi mai eficiente, de educaţie civică şi responsabilizare socială, promovând toleranţa zero împotriva corupţiei, la orice nivel.

  15. Identificarea unor zone decizionale care vor face obiectul Democraţiei Directe, pentru a sprijini în mod real participarea cetăţenilor români, de toate etniile, la viaţa politică din România, Europeană şi de pe scena internaţională.

  16. Reevaluarea, prin dezbatere naţională şi dialog politic cu toate partidele parlamentare, a rolului, misiunii şi activităţilor Avocatului Poporului în România, ca instituţie publică.

  17. Reechilibrarea /însănătoşirea rolurilor şi faliilor de separare a instituţiilor în stat, pentru a asigura o continuitate cât mai bună a proiectelor de ţară, în interes naţional. Proiecte inovative cu o mai mare implicare a societăţii civile. 

  18. Implementarea unor programe experimentale de securitate socială (spre exemplu UBI/ Venitul de Bază sau Alocaţia de Demnitate) folosind modele din alte ţări europene (Finlanda, Suedia, Olanda) pentru construirea unor politici sociale inovative de democratizare optimă a resurselor naţionale: eliminarea completă a situaţiilor de sărăcie extremă din România – transpunerea Art1. al Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene: Demnitatea umană.

  19. Transformarea sănătoasă/ modernizarea politicilor sociale, demografice şi economice din România, în cooperare cu toţi partenerii implicaţi în dezbaterea democratică, publici şi privaţi, învăţând din bunele practici ale altor ţări europene.

  20. Promovarea egalităţii de şanse a tuturor cetăţenilor români indiferent de rezidenţa acestora temporară ori permanentă, originea socială, etnică, religioasă, intelectuală sau economică; accesul mărit al copiilor la o viaţă decentă, în special accesul la hrană şi la servicii naţionale de educaţie şi sănătate.

  21. Eliberarea publicului de la sate din monopolul radio- televiziunii şi facilitarea înmulţirii reţelelor de internet în zonele rurale pentru a asigura un acces cât mai bun/ liber la informaţie tuturor cetăţenilor precum şi acces la educaţie de tip eLearning.

  22. Apărarea independenţei Justiţiei în România şi a calităţii ireproşabile a Justiţiei. Ridicarea calităţii educaţiei în facultăţile de drept, de stat şi private, din România. Diminuarea situaţiilor în care cetăţenii români trebuie să ajungă să-şi găsească justiţia la curţile internaţionale.

  23. Responsabilizarea socială mai bună a firmelor, a societăţii civile în general şi a presei în mod special  în direcţia asumării coerente a rolurilor legitime de gardieni ai transparenţei şi domniei legii în România. Prioritizarea subiectelor de interes naţional în media poate duce la apariţia unor dezbateri publice deosebit de constructive, generatoare de soluţii (dezbateri publice televizate de o bună calitate, pe model francez).

  24. Îmbunătăţirea legii partidelor politice şi creşterea transparenţei publice cu privire la sursele de finanţare ale acestora (pe model german).

  25. Declaraţie de avere a demnitarilor înainte dar şi după mandat. Creşterea trasparenţei cu privire la activităţile comerciale şi de lobby ale demnitarilor, premergătoare şi ulterioare funcţiilor publice deţinute ca rezultat al alegerilor democratice. 

  26. Studiul unor posibilități de a se introduce class action lawsuit astfel încât aceeași cauză să nu mai fie judecată în mod repetat, iraţional.

  27. Introducerea principiilor de drept în curricula școlară şi a educaţiei civice. De exemplu: ce este prezumția de nevinovăție, care este diferenţa dintre o simpă acuză şi o decizie judecătorească urmată de o pedeapsă, de ce persoana care acuză trebuie să dovedească şi nu persoana care este acuzată să-şi demonstreze nevinovăţia etc. Mulţi oameni nu le înțeleg, adulți fiind, de aici o mulţime de probleme care se transefră în mod negativ în sfera politică, afectând grav bunul proces democratic.

  28. Sondarea unor posibilităţi legislative inovative cu privire la multiplicarea şi diversificarea instrumentelor democratice în România şi în UE, integrand în mod inovativ elementele cele mai utile din cadrul conceptelor politice de „democraţie directă”, „democraţie lichidă”, „stat etocratic” etc.(N.B. statul etocratic este un concept politic creat şi propus de un cetăţean român care trăieşte în străinătate; înseamnă un stat centrat pe valori – trecute, prezente dar şi emergente – de unde nevoia unor sisteme de identificare în timp util a valorilor, în slujba interesului public. Acest tip de stat include democraţia,  însă aceasta din urmă este dusă la un nivel mult mai performant din punct de vedere al găsirii soluţiilor pentru stat cu participarea mai intensă a cetăţenilor la luarea deciziilor, şi cu asistenţă adecvată din partea tehnologiei zilelor noastre şi celei viitoare).

 

 

 

II. LUPTA ÎMPOTRIVA CORUPŢIEI ŞI INDECENŢEI
 

  1. Independenţa politică şi ireproşabilitatea Justiţiei, Presei, Armatei şi Bisericii din punct de vedere al promovării continue a unităţii naţionale, apărării, democraţiei, libertăţii de exprimare, decenţei, echilibrului puterilor în stat şi demnităţii naţionale. 

  2. Interzicerea prin lege a participării bisercii (indiferent de cultul religios) la campanii electorale.   

  3. Înmulţirea schemelor guvernamentale şi de tip ONG cu misiune anti-corupţie în România, la toate nivelurile, în sprijinul Justiţiei independente.

  4. Rezolvarea tuturor situaţiilor din ţară şi din străinătate în care cetăţenii români se confruntă cu absenţa documentelor de identitate.

  5. Lansarea unor echipe de lucru la nivel de experţi, cu scrutin public, pentru:
    i) recalcularea decentă a pensiilor speciale ale parlamentarilor în raport cu salariul minim pe economie din România şi cu meritele lor în munca parlamentară
    ii) reducerea numărului de parlamentari, cu dezbatere publică
    iii) reducerea subsidiilor şi diurnelor la un nivel mai decent în comparaţie cu preţurile de pe piaţă suportate de cetăţeni
    iv) recalcularea salariilor parlamentarilor în funcţie de salariul minim pe economie
    v) reevaluarea drepturilor la imunitate în faţa legii pe baza unor situaţii/ studii de caz concrete unde aceste imunităţi pot părea mai degrabă a proteja diverse infracţiuni, abuz în serviciu, conflicte de interese sau/şi trafic de influenţă.
    vi) reevaluarea imunităților în faţa legii.

  6. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă din România prin investiţii de stat dar şi modele noi de afaceri private, în special mici şi mijlocii, sprijinind economia locală, ridicând numărul cooperativele agricole şi meşteşugăreşti, contribuind la economia României prin creşterea producţiei autohtone de mărfuri şi servicii, creşterea exporturilor şi miscşorarea importurilor.  

  7. Depolitizarea administraţiei publice din România. O administraţie mai competentă şi care se adresează cetăţenilor cu mai mult respect. Posturi în administraţie pe bază de concursuri transparente. Reducerea birocraţiei pe hârtie, creşterea serviciilor administrative online, pentru a uşura accesul cetătenilor la administraţia publică fără a mai aştepta la cozi interminabile.

  8. Construirea unor locuinţe sociale şi infrastructură mică în zonele puternic afectate de sărăcia extremă şi de indiferenţa autorităţilor guvernamentale, partidelor, ONG-urilor, presei, societăţii civile, bisericii etc.

  9. Lansarea unei dezbateri naţionale cu privire la avuţiile materiale ale bisericii (indiferent de cultul religios) şi propunerea unor reprioritizări de cheltuieli sau impunerea unor taxe rezonabile, în beneficiul copiilor defavorizaţi din România. Potrivit ultimelor rapoarte UNICEF, sărăcia copiilor din România se află la cele mai îngrijorătoare cote din Europa!

  10. Dizolvarea Agenţiei Naţionale pentru Romi şi a tuturor agenţiilor guvernamentale similare care aduc atingere Art.4 din Constituţia României. Recunoaşterea rolului vital al ONG-urilor din ţară şi din străinătate, lansate şi administrate de cetăţeni români, reprezentanţi ai etniilor respective, cu scopul de a apăra drepturile minorităţilor şi de a promova valorile specifice, de o importanţă deosebită.

  11. Eliminarea tuturor formelor de discriminare etnică, atât negativă cât şi pozitivă. Eliminarea conceptului de „locuri dedicate minorităţilor” în universităţi şi în Parlamentul României deoarece aceste practici aduc atingere gravă Art.4 din Constituţia României precum şi Art. 21 al Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. De asemenea, din punct de vedere practic (psihologic) discriminarea etnică impiedică ridicarea calităţii umane şi blochează aspiraţia reală spre dobândirea excelenţei, prin eforturi proprii. 

  12. Relansarea în dezbatere publică a rolului CNA pentru o educaţie publică sănătosă, în România, prin mijloace media de informare în masă (în mod special televiziunile). Combaterea mai bună a „fake news” şi a plagiatului, pentru o informare cât mai corectă şi obiectivă a românilor, apărând în mod activ respectul pentru adevăr.

  13. Amenzi mai mari şi alte acţîuni preventive împotriva acţiunilor de dezinformare în masă. Promovăm respectul pentru adevăr !

  14. Reevaluarea unor dosare legate de retrocedările unor bunuri naţionalizate înainte de 1989 şi readucerea acestora în proprietatea statului în cazurile unde există nereguli/ilegalităţi/ abuzuri.

  15. Reforma bancară: eliminarea comisioanelor bancare indecente (cum ar fi comisionul de depozit, în condiţiile în care depozitul respectiv deja furnizează beneficii rezonabile băncii, prin însăşi existenţa sa!). Eliminarea comisioanelor bancare din România pe care nu le întâlnim în restul Europei, la bancile cu acelaşi nume.

  16. Reducerea indemnizaţiilor A.G.A. din companiile cu capital de stat.

  17. În era tehnologiei informaţiei se impune reducerea treptată dar fermă a numărului de angajaţi din cadrul Primăriei Capitalei precum şi din restul administraţiilor publice la nivel de judeţe. O transparenţă mai mare a competiţiilor pe posturi. Promovarea competenţei profesionale şi combaterea nepotismului, şpăgii, corupţiei.

  18. Reducerea produselor străine de pe piaţă şi încurajarea producţiei şi desfacerii produselor autohtone (ex. facilităţi fiscale progresive în favoarea supermarketurilor care vând produse alimentare şi non alimentare româneşti: 10%, 30% etc.).

  19. Revizuirea regulilor de procedură în privinţa licitaţiilor publice din România şi din UE, pentru găsirea unor soluţii de prevenire şi combatere a conflictelor de interese şi a traficului de influenţă.

  20. Introducerea Criteriilor de Performanţă pentru asigurarea calităţii muncii în toate domeniile şi motivarea respectării acestora prin diverse scheme financiare, distincţii şi onnoruri recunoscute public. Încurajarea aspiraţiei spre excelenţă şi a progresului măsurabil în toate domeniile de dezvoltare ale României.

  21. Construirea şi înfrumuseţarea bisericilor doar pe bază de donaţii (acte caritabile) din partea credincioşilor, pe criterii de ireproşabilitate a hainei preoţeşti. Încetarea finanţării bisericii din bugetul naţional până la eliminarea, la standarde europene, a sărăciei copiilor din România.

  22. Promovarea competenţei în toate domeniile, pe bază de merit.

III. O MAI BUNĂ ASISTENŢĂ CONSULARĂ/ CREŞTEREA CALITĂŢII IMPLICĂRII MAE ŞI ICR ÎN COOPERAREA CU SOCIETATEA CIVILĂ

 

  1. Desfiinţarea Ministerului Românilor de Pretutindeni (MRP) şi recunoaşterea oficială a Consiliului Diasporei (CD) format din reprezentanţi ai tuturor ONG-urile lansate de cetăţenii români rezidenţi în străinătate, pe teritorii străine. Relaţia CD cu guvernul se poate face prin intermediul administraţiei deja salarizate din cadrul ambasadelor şi consulatelor României pe teritorii străine, din subordinea MAE. Alegerea democratică în cadrul CD, o dată la patru ani, a unui purtător de cuvânt.

  2. Redirecţionarea fondurilor MAE destinate bisericilor româneşti din străinătate spre proiecte în slujba persoanelor defavorizate, cetăţeni români aflaţi în situaţii de dificultate pe teritorii străine (inclusiv pentru finanţarea repatrierii corpurilor neînsufleţite). Bisericile pot continua activitatea prin donaţii din partea credincioşilor şi în baza ireproşabilităţii în indeplinirea misiunii creştine.

  3. Construirea unui fond de solidaritate administrat de CD-MAE pentru situaţii de urgenţă în care sunt implicaţi cetăţeni români pe teritorii străine, inclusiv pentru repatrierea corpurilor decedaţilor din familii aflate în dificultate, în vederea înmormântării în România.

  4. Reforma calităţii şi misiunii Ministerului Afacerilor Externe. Creşterea calităţii diplomaţilor de profesie (apolitici) pentru a reprezenta România în alte state, în special în Uniunea Europeană, unde cetăţenii români au drepturi suplimentare pe piaţa muncii. Excluderea din ambasade şi consulate a clientelei politice fără studii de specialitate. Posturile în ambasade şi consulate trebuie să fie ocupate prin concurs anunţat public, strict în baza competenţelor profesionale şi a recomandărilor obiective privitoare la calitatea profesională, transparente.

  5. Comisiile care evaluează candidaţii selectaţi la concurs trebuie să fie făcute publice, să conţină şi reprezentanţi ai CD locali şi să se supună scrutinului public, într-un mod cât mai transparent.

  6. Stabilirea unui termen mai scurt în care MAE trebuie să ofere un răspuns cetăţenilor români aflaţi pe teritorii străine

  7. Protecţia consulară mai bună a cetăţenilor români care călătoresc, lucrează şi trăiesc temporar ori permanent în afara graniţelor României. Personal administrativ mai bine calificat şi mai politicos cu cetăţenii în cadrul consulatelor României.

  8. Reforma misiunii şi calităţii Institutului Cultural Român (ICR) activ în străinătate. Personal mai bine calificat şi mai disponibil cu cetăţenii care doresc să se implice voluntar în domeniul promovării culturii româneşti, în diverse ţări.

  9. Recunoaşterea diplomelor şi calificarilor obţinute în străinătate pentru cei care vor să se repatrieze. Simplificarea birocraţiei ridicole existente la ora actuală!

  10. Asistenţă consulară adecvată în situaţiile în care copiii români din străinătate sau din România sunt lipsiţi abuziv de cel puţin unul din părinţi (spre exemplu prin acte abuzive ale unuia din părinţi, român sau străin, care fuge cu copilul, privându-l pe acesta de dreptul natural de a-şi mai vedea vreodată celălalt părinte).

  11. Asistenţa adecvată în penitenciarele din UE şi din lume, acolo unde se află copii români supuşi condiţiilor de arest (există cazuri în care mama este arestată pentru o infracţiune şi fie naşte în penitenciar fie nu are în grija cui lăsa copilul în libertate la momentul arestului).

 

IV. POLITICĂ EXTERNĂ

 

  1.  Promovarea unei politici externe benefice pentru cetăţenii români şi pentru România ca stat independent.

  2. Apărarea intereselor naţionale. Poziţionarea constructivă a României pe scena politicii internaţionale, în interes naţional, în context UE, NATO precum şi în relaţiile diplomatice cu toate puterile de importanţă geo-strategică din Est: Turcia, Rusia, China, India etc.

  3. O prezenţă decentă şi bine calificată a europarlamentarilor români în Parlamentul European (cel puţin o limbă străină!)

  4. Creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene cât mai aproape de 100%. Renegocierea situaţiei lucrătorilor români din sistemul administraţiei UE care se confrunta cu discriminări grave (generaţia lucrătorilor recrutaţi dupa 2004 suferă o serie de abuzuri care pot fi eliminate doar pe cale politică ! ) şi atragerea sprijinului legitim al acestora pentru consultanţă adecvată şi în condiţiile legii şi condiţiilor REnegociate la nivel UE.

  5.  Susţinerea alegerii democratice în UE a Preşedintelui Comisiei Europene precum şi a Comisarilor din diverse ţări.

  6. Susţinerea iniţiativei europene de democratizare a listelor electorale trans-naţionale pentru alegerile europarlamentare (federalizarea listelor va permite o mai mare siguranţă împotriva fraudei electorale şi o creştere democratică în UE).

  7. Prevenirea şi combaterea corupţiei în cadrul administraţiei Uniunii Europene: promovarea Convenţiei ILO 98 pentru independenţa sindicatelor din rândurile lucrătorilor din instituţiile şi agenţiile UE. Toate ţările UE, inclusiv România, au ratificat această convenţie fundamentală care protejează sindicatele de influenţa angajatorului, dar cu toate acestea conducerea UE (Comisia Europeană, în mod special) pare să refuze recunoaşterea acestui acord internaţional în rândurile propriilor lucrători / sindicate din instituţiile şi agenţiile UE. Drept rezultat, angajaţii din Estul Europei (inclusiv românii) suferă unele discriminări pe piaţa muncii, fiind puşi în faţa unor reguli mult diferite (mobilitate, salarii, pensii, acces la promoţii etc.) în comparaţie cu lucrătorii din Vest (în special cei angajaţi înainte de 2004) care conduc sindicatele în mod dictatorial, mână în mână cu angajatorul, încălcând flagrant Convenţia ILO 98, aducând daune semnificative calităţii Serviciului Public şi banului public european.

  8. Promovarea în Parlamentul European a unei armonizări salariale şi a celorlalte drepturi pe piaţa muncii, privitoare la cele două generaţii de lucrători din sistemul de administraţie al UE, cei recrutaţi înainte şi după 2004. De asemenea, promovarea unor măsuri de armonizare a drepturilor de pensie şi găsirea unor criterii mai transparente privitoare la accesul la promoţii şi mobilitate inter-instituţională.

  9. Promovarea în Parlamentul European a recunoaşterii experienţei profesionale a cetăţenilor români recrutaţi în serviciul public european după anul 2004, precum şi accesul acestora la poziţii vacante în baza experienţei profesionale şi a listelor de rezervă generate în urma concursurilor. Aceste liste de rezervă, deşi sunt plătite din ban public nu sunt corect exploatate, ci sunt de multe ori ignorate lăsând loc favoritismelor (recrutării unor candidaţi din exterior, fără experienţă şi fără concursuri) în schimbul excluderii lucrătorilor care au acumulat o experienţă profesională importantă, aşteptând în acelaşi timp pe listele de rezervă).
     

 

V. EDUCAŢIE
 

  1. Mai multe facilităţi acordate sistemului educaţional de stat din România. Ridicarea calităţii educaţiei la toate nivelurile, eliminarea corupţiei în mod special din mediul academic şi preuniversitar. Includerea în curicula şcolară a unor programe sănătoase de educaţie civică a tineretului şi adulţilor. Schimburi de experienţă cu alte ţări în ceea ce priveşte educaţia pentru toţi.

  2. Menţinerea manualelor oficiale, la toate materiile de bază, identice pe tot teritoriul ţării şi plasarea manualelor alternative în regim extra-curicular, opţional. La examenele / olimpiadele regionale şi naţionale elevii trebuie să plece de pe aceleaşi poziţii de acces la cunoaştere, beneficiind de şanse egale la educaţie şi la competiţie şcolară, cu efecte directe asupra dezvoltării psihologice a copilului.

  3. Relansarea şi încurajarea (reduceri de taxe) şcolilor profesionale şi de meserii, în România, inclusiv în mediul rural.

  4. Reintroducerea „repartiţiilor” asigurând plasarea în câmpul muncii a tuturor categoriilor de vârstă doritoare să înveţe şi să practice o anumită meserie.

  5. Promovarea cu prioritate a ştiinţelor educaţiei care conduc la o sănătate mai bună a populaţiei, a animalelor şi a mediului înconjurător din România, din Europa şi din lume.

  6. Revizuirea drastică a conţinuturilor manualelor de limba şi literatura română, precum şi a altor manuale, unde încă se mai pot observa scăpări grave pe conţinuturile subliminale în ceea ce priveşte promovarea violenţei împotriva femeilor, tolerarea violenţei împotriva animalelor şi discriminarea împotriva romilor.

  7. Modernizarea educaţiei şi cercetării în România. Programe de dezvoltare a universităţilor româneşti de stat precum şi a centrelor de cercetare şi inovare de stat şi private. Promovarea învăţământului la distanţă prin sisteme eLearning şi aplicaţii digitale.

 

 

VI. ECONOMIE, TRANSPORT

 

  1. Creşterea salariului minim pe economie direct proporţional cu rata creşterii economice a României.

  2. Prevenirea şi combaterea muncii „la negru” şi a riscurilor impuse de absenţa accesului la asigurări sociale.

  3. Sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii în mediile urban şi rural pentru a asigura locuri de muncă absolvenţilor şcolilor de meserii.

  4. Dezvoltarea durabilă a economiei naţionale prin încurajarea inovaţiei în afaceri şi în domeniile social şi economic.

  5. Realizarea unui Program Naţional de Antreprenoriat (PNA) pentru rezolvarea eficientă a situaţiilor de criză economică profundă din zone prioritare (puternic defavorizate) cu atragerea resurselor de la nivel local, regional, naţional, al partenerilor publici şi privaţi, precum şi al fondurilor internaţionale de solidaritate. PNA va avea rolul de a transforma zonele puternic defavorizate socio-economic din România în comunităţi economice sănătoase şi productive (STOP Ghetto!)

  6. Construirea unor modele noi de competiţie în afaceri, mai umane şi umaniste, receptive cu privire la protecţia mediului, bazate pe valori.

  7. Construcţia de autostrăzi şi infrastructură mare în România. Îmbunătăţirea transportului public şi păstrarea unor costuri scăzute de folosinţă pentru cetăteni (evitarea unor modele abuzive de privatizare haotica a infrastructurii publice de transport, asa cum s- a întâmplat în UK, unde cetăţenii suferă din cauza costurilor excesive şi rarităţii serviciilor de transport public). 

  8. Reevaluarea modului de cheltuire a Fondurilor Structurale (infrastructură mare) în Romania. Reforma modului de funcţionare a Ministerului Fondurilor Europene – cu recrutarea, până la nivel de ministru, secretari de stat şi funcţionari exclusiv din rândurile personalului calificat la locul de muncă în instituţiile europene şi agenţiile executive relevante de la Bruxelles, cu experienţă în înstituţiile europene, pe bază de experienţă în domeniul proiectelor şi politicilor europene.

  9. Modernizarea Ministerului Transporturilor în sensul încheierii decisive a contractele pentru autostrăzi.

  10. CFR-ul obligatoriu în proprietatea statului, fiind, printre altele, obiectiv militar în care este nevoie de o investiție masivă pentru modernizare şi extindere (posibil cu contribuţia partenerilor strategici cu interese în zonă de tip UE, NATO).

  11. Lansarea unor strategii de ţară înalt specializate care să încurajeze investiţiile străine de lungă durată în România cu beneficii mai bune locale şi regionale, direct măsurabile în creşterea bunăstării oamenilor şi a naturii/ mediului înconjurător din România. În acest context, investiţiile Diasporei române în România sunt o investiţie strategică de capital străin care trebuie să se bucure de facilităţi cum ar fi: scutiri şi diminuări de taxe şi impozite pe anumite perioade vitale dezvoltării afacerilor, taxe zero până la recuperarea investiţiei, accesarea unor posibilităţi de concesionare gratuită, pe durată îndelungată, a unor spaţii publice intravilane sau agricole, cum ar fi cele lăsate în paragină, în vederea dezvoltării.

  12. Creşterea locurilor de muncă în România şi în Europa, precum şi apărarea drepturilor muncitorilor şi patronilor români pe piaţa internaţională a muncii. Sprijinirea independenţei sindicatelor şi prevenirea conflictelor de interese prin lege,  încurajând un dialog social productiv, transparent şi independent în raport cu angajatorii, guvernele statelor membre şi administraţia centrală a Uniunii Europene.

  13. Lansarea unor noi proiecte de impozitare pe venit şi pe profit, cu plafoane diferenţiate în mod rezonabil, asigurând supravieţuirea şi bunăstarea tuturor cetăţenilor: cine câştigă mai mult, să fie taxat mai mult, iar cine câştigă mai puţin, să fie taxat mai puţin.

  14. Promovarea Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene în practica firmelor private româneşti şi străine plasate în România, ONG-urilor, administraţiei publice, cu accent deosebit pe Drepturile Copilului, facilitând un spaţiu sănătos de dialog public constructiv, generator de proiecte de intervenţie în situaţii de criză; promovarea respectului pentru fiinţa umană;

  15. Încurajarea producţiei şi consumului de produse alimentare biologice în România, cu desfacere atât în România cât şi în străinătate (reducerea importurilor de alimente şi creşterea exporturilor).

  16. Transport public gratuit şi asistenţă medicală gratuită până la vârsta de 18 ani, pe model finlandez (Finlanda are cel mai productiv sistem de învăţământ din lume deoarece copiii sunt trataţi cu foarte multă atenţie, din partea statului).

  17. Creşterea numărului de IMM-uri în România, în toate domeniile economiei; încurajarea micilor afaceri de familie şi a microfinanţărilor la sate şi în zonele urbane defavorizate din punct de vedere social şi economic; încurajarea investiţiilor publice şi private în mediul rural, inclusiv prin lansarea unor programe financiare de sprijinire a cooperativelor locale de producţie, a ONG-urilor pentru antreprenoriat social local şi regional, sănătatea şi educaţia copiilor, îngrijirea bătrânilor şi a animalelor.

  18. Proiecte de repopulare şi dezvoltare a localităţilor părăsite din România.

  19. Simplificarea modalităților de a obţine un „certificat de producător” sau de a înființa un „PFA” sau o altă activitate de tip familial, reducând semnificativ birocrația ucigătoare. Reevaluarea tipurilor şi scopurilor „controalelor aberante” care descurajează iniţiativele de afaceri private mici şi mijlocii ale românilor, în propria lor ţară.

  20. Cumpărarea de către stat a pământurilor necultivate și înființarea „unităților agricole de stat". Evitarea înstrăinării proiectelor agricole pe mâinile exclusiv ale străinilor care concesioneaza momentan terenurile agricole din România ducând profiturile la ei în ţară. Găsirea unor scheme inteligente de păstrare a profiturilor agricole în România (ex. în partea de Vest a Canadei există o asociaţie guvernamentală care cumpără grânele de la fermieri la un preţ listat la o bursă agricolă – preţul este stabil timp de 1 an. Grija fermierului este doar să producă şi să transporte la centrul de colectare ceea ce a produs. Această asociaţie guvernamentală negociază cu alte state, pentru toţi fermierii din zonă, are centre de stocare a produselor precum şi centre de export, propriul lor terminal în Vancouver).

  21. Construirea Bursei Agricole: aceasta dă posibilitatea fermierilor să- şi listeze companiile/ fermele/ societăţile etc. evitându-se abuzurile împotriva producătorilor (specula, competiţia neloială) şi să atragă fonduri de pe piaţa privată, în vederea dezvoltării. Construirea unor scheme inteligente de schimb între bursele de toate tipurile (mărfuri, valori mobiliare, de devize, cele complementare comerţului internaţional cum ar fi cele de asigurări etc.) şi Bursa Agricolă (obiectiv strategic de apărare naţională) cu sedii  în toată ţara.

  22. Dezvoltarea unor centre de procesare a legumelor şi fructelor (în sistem de reţea naţională) atât publice cât şi private, în toate zonele cu potenţial de producţie, care să respecte aceleaşi norme de calitate, care să negocieze la export cantităţi mari de produse finite (ex. prin Bursa Agricolă).

  23. Gândirea unui sistem cât mai eficient de echilibrare a activităţilor şi profiturilor generate de bursele private şi a celor supravegheate de stat, pe teritoriul României.

  24. Revizuirea legilor care permit vânzarea terenurilor intra şi extravilane către cetăţeni străini precum şi a concesionării pe perioade mai mari de 30 de ani.

  25. Cumpărarea de utilaje agricole şi îmbunătăţirea sistemelor de irigaţii. Încurajarea, prin facilităţi fiscale, a firmelor private lansate de Diaspora în mediul rural, în special acolo unde se crează locuri de muncă şi se înzestrează zona cu utilaje agricole şi echipamente de întreţinere şi reparaţii ale acestora.

  26. Prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. Taxe diferenţiate pe venituri în cazurile preoţilor şi artiştilor (muzicanţilor) de mare calibru.

  27. Rezolvarea problemelor numeroase, din ţara noastră, legate de titlurile de proprietate asupra terenurilor agricole. Întocmirea documentelor a fost amânată în foarte multe cazuri, din cauza unor taxe excesive pe care ţăranii nu şi le permiteau. Recunoaşterea legală a proprietăţilor oamenilor la preţuri rezonabile şi cu excepţii de gratuitate pentru peroanele cu venituri lunare sub salariul minim pe economie. Activarea în acest sens a tuturor serviciilor de administraţie locală şi de cadastru din toate judeţele afectate. Încheierea cadastrului pe « fostul Regat » a început în 1918 şi este inadmisibil că până în zilele noastre aceste probleme încă nu au fost rezolvate!

  28. Modernizarea sistemului de cadastru şi centralizarea datelor cadastrale, cu posibilitatea accesării lor online. Aceasta va asigura garantarea dreptului de proprietate, stabilirea corectă a taxelor, efectuarea durabilă a planificării urbane, intravilane şi a infrastructurii.

  29. Trecerea şi menţinerea unor resurse naturale în proprietatea statului (ex. aur, petrol, gaze etc.) şi ale patrimoniului naţional (ex. activităţi de turism cultural, speologic etc.) şi social (ex. acţiuni de voluntariat specific create pentru şi împreună cu cetăţenii care doresc să contribuie la crearea de bunuri şi servicii în slujba „dividendului anual garantat”). Exploatarea acestor profituri prin intermediul unei „burse interne” administrate prin Banca Naţională şi ONG-uri, cu scrutin public, contribuind o parte la bugetul naţional şi o parte la bunăstarea directă a tuturor românilor, prin distribuirea unor dividende anuale egale, pentru toţi. (de tip UBI, vezi pc.13). 

  30. Lansarea unor proiecte de Investiţii Decente ale Diasporei în România pe model „non-majoritar” în interes public (ex. societăţi pe acţiuni multiple şi în diverse domenii de activitate. Grupuri de câteva sute de mii - un milion de cetăţeni români/ diasporeni sau nu pot investi câte o mie de euro fiecare în diverse „SA-uri pentru România”, în condiţii de limitare a numărului de acţiuni posibil de cumpărat per persoană, per SA, prin aceasta evitându-se din start formarea unor „clanuri” de acţionari majoritari expuşi riscului greu al corupţiei. La fiecare sfârşit de an fiecare investitor primeşte dividende egale, cu efectul suplimentar al satisfacţiei personale patriotice de a contribui în mod direct la dezvoltarea ţării, la crearea de locuri de muncă în România şi la ocuparea acestora, acolo unde calificarea profesională o permite, contribuind în mod decisiv la creşterea economiei naţionale şi a nivelului de trai din România, facilitând întoarcerea Diasporei acasă.

  31. Relansarea Turismului în România, la toate nivelurile, inclusiv agro-turismul. Reconstrucţia şi modernizarea tuturor staţiunilor balneare lăsate în paragină şi construirea unora noi, cu capital mixt şi cu includerea în schemă a „SA-urilor pentru România”.

  32. Relansarea industriei naţionale.
     

 

VII. VÂRSTA A TREIA
 

  1.  Programe naţionale de sprijinire a bunăstării şi îngrijirii decente a bătrânilor români aflaţi în situaţii de dificultate, atât în România cât şi dincolo de graniţele acesteia (pe model irlandez, prin intermediul ONG-urilor şi altor servicii de asistenţă din teritoriile respective).

  2. Reducerea corupţiei şi birocraţiei excesive din sistemul de pensii naţional şi introducerea unor propuneri în Parlamentul European şi Parlamentul României cu privire la soluţii cât mai simple şi corecte de calcul al anilor lucraţi pe teritoriul Uniunii Europene, dar şi în România şi în alte ţări care nu fac parte din UE, astfel încât cetăţenii români să poată avea acces mai uşor la pensiile lor de drept, indiferent unde aleg să trăiască la vârsta a treia şi indiferent unde au lucrat în perioada vârstei active.

  3. Reducerea vârstei de pensionare voluntară, atât la femei cât şi la bărbaţi, folosind o listă de criterii diferenţiate, altele decât aparteneţa la un gen.

  4. Creşterea numărului ONG-urilor şi IMM-urilor în mediul rural, în special a celor axate pe îngrijirea bătrânilor şi a copiilor. Centre multifuncţionale cu rol educativ şi de asistenţă şi educaţie sanitară, medicală, sportivă, socială, civică etc.

  5. Revizuirea Legii Pensiilor.

  6. Regularizarea situaţiilor de conflicte de interese în care unii foşti lucrători din instituţiile de sta (ex. cei care au avut putere decizională şi influenţă pe parcursul carierei) continuă să ocupe locuri de muncă salarizate în sistem, concomitent cu primirea pensilor de drept, blocând accesul lucrătorilor tineri.

  7. Proiect de promovare pentru pensionari, români şi străini, să se mute la ţară în România, în medii naturale favorabile sănătăţii. Construirea unor zone rezidenţiale în natură, cu ergonomie specifică, pentru a facilita o calitate bună a vieţii persoanelor de vârstei a treia, inclusiv acces uşurat la facilităţi medicale, balneare, tehnologice – AI apps pentru asistenţă personalizată, personal health cloud etc.) 

 

VIII. SĂNĂTATE / SPORT
 

  1.  Întensificarea măsurilor de prevenţie împotriva îmbolnăvirii populaţiei. Introducerea unor ore suplimentare de sport în şcoli şi licee precum şi construirea de facilităţi adecvate pentru încurajarea exerciţiului fizic zilnic (ex. exerciţii fizice care ajută atât la creşterea puterii de concentrare a elevilor cât şi a sănătăţii şi vitalităţii lor fizice: "mens sana in corpore sano!").

  2. O protecţie mai bună a pacienţilor, creşterea calităţii serviciilor medicale. Şpăgile trebuie să dispară definitiv.

  3. Modernizarea sistemului de sănătate din România şi încurajarea medicilor şi cadrelor medicale să-şi dezvolte cariera profesională în România, prevenind emigraţia acestora în defavoarea pacienţilor.

  4. Renovarea şi modernizarea spitalelor de stat existente care au nevoie de reparaţii, renovări, reigienizări generale, dotări cu aparatură medicală (inclusiv aparatură în stare bună de funcţionare second hand, din vest, într-o primă fază).

  5. Prevenirea corupţiei şi eliminarea şpăgilor din sistemul medical românesc. Echilibrarea sistemului de sănătate de stat cu cel privat. Găsirea unor metode prin care se pot evita conflictele de interese în cazul medicilor care au responsabilităţi atât în mediul de stat cât şi în cel privat.

  6. Reglarea situaţiilor de competiţie neloială dintre serviciile medicale de stat şi cele private, spre exemplu situaţiile în care personalul medical activ la stat este acţionar la laboratoare private (de analize), generându-se conflicte de interese (direcţionarea pacienţilor în defavoarea laboratoarelor de stat).

  7. Reevaluarea/ scrutinul tuturor beneficiarilor de „pensii de handicap” de pe teritoriul României şi propunerea de pedepse pentru cei aflaţi în iregularitate, atât beneficiari cât şi autorităţi publice emitente de decizii în acest sens.

  8. Lansarea unor programe de revitalizare a serviciilor de stat, ONG şi private de îngrijire a persoanelor cu dizabilităţi, fizice şi mentale, de toate vârstele. Controale frecvente ale instituțiilor respective și alocarea unor fonduri mai consistente prin fonduride stat si europene (ex. Fondul Social European); controale și reduceri de taxe bazate pe feedback din partea populației; mărirea pedepselor pentru abuz față de persoanele vulnerabile.

  9. Încurajarea iniţiativelor de stat şi de tip ONG în domeniul asistenţei sanitare, sociale şi medicale în regim ambulatoriu/ la domiciliu.

  10. Înmulţirea şi diversificarea Caselor de Sănătate din România şi a sistemelor competitive de asigurări de sănătate (importarea unor elemente din din sistemul german de sănătate şi adaptarea acestora la realităţile din România) ducând la creşterea calităţii serviciilor şi la reducerea costurilor pentru pacienţi.

  11. Reevaluarea echilibrului dintre calitatea serviciilor medicale post-operatorii şi contractele individuale de delegare de risc medical „pe proprie răspundere”.

  12. Sprijinirea programelor naţionale pentru lupta împotriva bolilor cronice.

  13. Reducerea birocraţiei existente între industria farmaceutică şi medici, pentru un acces mai bun al pacienţilor la servicii (ex. reţete electronice, medicamente capsulate, posibilitatea de primire a medicamentelor la domiciliu prin curier specializat/ certificat etc.)

  14. Sprijinirea programelor şi proiectelor care sprijină individualizarea tratamentului pacienţilor, de la faza de diagnostic şi până la însănătoşire, promovând în acelaşi timp un acces liber al specialiştilor din toate domeniile ştiinţifice la datele medicale (non-personale) în scopul cercetării şi inovării în domeniul medical şi de protecţie a mediului înconjurător.

 

IX. COPII / TINERET
 

  1. Măsuri specifice pentru copiii români lăsaţi în grija bătrânilor, rudelor sau vecinilor, în urma emigrării economice a unuia sau ambilor părinţi. Potrivit estimărilor, există peste o sută de mii de copii în situaţia aceasta, în anul 2018, însă nici măcar nu se ştie exact câti sunt, iar măsurile guvernamentale lipsesc cu desăvârşire.

  2. Alocaţii decente pentru creşterea copiilor şi acces mai bun la hrană şi securitate a tuturor copiilor.

  3. Programe de prevenirea şi combatere a abuzurilor împotriva copiilor.

  4. Asistenţa specială a gravidelor de orice naţionalitate aflate în situaţie de dificultate pe teritoriul României, pentru a le ajuta să poarte sarcina în mod sănătos, a naşte în condiţii de siguranţă medicală şi psihologică şi a asigura integritatea noului născut. Dacă mama este singură şi de altă naţionalitate, copilul va fi considerat cetăţean român până la proba contrarie (ex. apariţia tatălui de altă naţionalitate, care îşi cere drepturile părinteşti în faţa legii).

  5. Locuință gratuită în camine pentru elevi de liceu şi studenți (distanța de la sat la școala din oraş e factor important în abandonul școlar)

  6. Acces gratuit pe transportul public, până la vârsta de 18 ani.

  7. Manuale gratuite şi alocaţie suplimentară pentru rechizite pentru elevii care provin din familii aflate în dificultate.

  8. Acordarea asistenţei specializate copiilor care provin din familii vulnerabile în vederea uşurării accesului acestora la educaţie (ex. rechizite gratuite, haine, mâncare la şcoală, program de odihnă şi de recreere, acces prioritar la tabere şi excursii etc) şi continuarea carierei şcolare/academice strict pe baza meritelor personale/ individuale la învăţătură.

  9. Prevenirea prin mijloace inteligente a abandonului şcolar în România, cu implicarea masivă a ONG-urilor, asociaţiilor de părinţi, proiecte ale Diasporei etc.

  10. Proiecte de ţară în sprijinul unei dezvoltări sănătoase a copiilor şi tineretului. Programe de asistenţă adecvată pentru familiile monoparentale care se află în situaţii de dificultate cu privire la posibilităţile de creştere a copiilor. Evitarea instituţionalizării copiilor, îmbunătăţirea programelor de tip „foster” şi reducerea la maximum a orfelinatelor.

  11. Protejarea prin lege a animalelor de companie ale copiilor orfani. Aceste animale îi vor însoţi pe copii în situaţiile de adopţie, plasament foster sau alte tipuri de programe de integrare socială.

  12. Scoaterea în afara legii a adopţiilor internaţionale de copii români, cu excepţia situaţiilor în care cel puţin unul din părinţii adoptivi este cetăţean român (Diaspora) şi în condiţii similare de supraveghere specializată post-plasament în vederea adopţiei, până la integrarea completă în familia de adopţie. 
    (Dezbatere: o alta varianta ar fi: Aprobarea adopţiilor internaţionale către părinţi non-români, însă cu o supraveghere adecvată, în cooperare cu autorităţile statelor respective, astfel încât acești copii să nu devină victime ale abuzurilor. România poate avea acorduri pentru adopţii cu o listă de ţări selectate, spre exemplu din UE, cu implicarea în supraveghere din partea CD şi a ONG-urilor locale formare din cetăţeni români (vezi capitolul Politică Externă).  

  13. Reducerea timpului de aşteptare pentru adopţie şi mărirea cantităţii şi calităţii controalelor specializate ulterioare plasamentului în vederea adopţiei, până la integrarea completă a copilului (şi a animalului său, acolo unde este cazul) în familia de adopţie.

  14. Creşterea soluţiilor pentru adopţiile naţionale şi programe „foster” finanţate în regim de stat şi ONG.

  15. Încurajarea natalităţii în România şi o educaţie mai bună a publicului larg cu privire la riscurile impuse de avort, cu scopul diminuării progresive a numărului avorturilor, fără însă a ataca dreptul suprem al femeii asupra propriului ei corp.

  16. Îmbunătățirea şi înmulţirea spaţiilor verzi de joacă pentru copii. Introducerea unor produse alimentare sănătoase (exclusiv bio, produse locale) pentru copii, în grădiniţe şi şcoli (fără vânzători ambulanţi de pizza în zona şcolilor!)

  17. Sprijinirea programelor naţionale pentru lupta împotriva infertilităţii familiilor.

 

 

X. ENERGIE, PROTECŢIA MEDIULUI ŞI A ANIMALELOR
 

  1. Protejarea mediului înconjurător: i) promovarea programelor de reîmpădurire şi depoluare ale zonelor afectate din România şi ii) programe active ecologice.

  2. Ecologizarea adecvată a minelor (ex.de uraniu) părăsite, de pe teritoriul României.

  3. Construcţia şi amenajarea pistelor pentru biciclete şi spaţiilor verzi în mediul urban şi rural.

  4. Facilităţi moderne de reciclare a gunoiului, în condiţii bune pentru mediu. Eliminarea tuturor gropilor de gunoi de la marginea localităţilor.

  5. Ecologizarea râurilor şi apelor stătătoare prin acţiuni intensive de voluntariat şi de muncă în folosul comunităţii impusă prin lege.

  6. Atragerea de finanţări nerambursabile pentru eficienţa energetică în construcţii, în vederea reducerii CO2 şi a poluării.

  7. Încurajarea unui parc auto naţional din ce în ce mai „hibridizat”reducându-se, treptat, consumul de combustibili pe bază de petrol.

  8. Încurajarea sistemelor de panouri solare în sate şi oraşe, precum şi a altor soluţii „verzi” (ex. eoliene) cu scopul producerii energiei regenerabile, dobândirii şi menţinerii independenţei energetice a României (producătorii individuali de energie verde pot vinde excesul de energie, în mod permanent, către Gridul Naţional de Energie/ grid-connected systems).

  9. Introducerea unor condiţii de mediu pentru funcţionarea supermarketurilor şi mall-urilor din România: să ofere publicului pubele speciale pentru depozitarea în siguranţă a bateriilor casnice uzate, a uleiului menajer, sticlelor precum şi aparate de reciclare a peturilor din plastic şi dozelor din aluminiu, hârtiei şi a altor materiale reciclabile.

  10. Exploatarea atentă a lemnului autohton pe teritoriul României, în folosinţa firmelor româneşti care exportă produse finite, deţinute de cetăţeni români.

  11. Acțiuni masive de reîmpădurire, în colaborare cu ONG-uri şi voluntari, primind la dispoziție studii și hărți silvice. Cultivarea unor tradiţii (tabere) unde tinerii pot avea un contact mai direct cu munca şi natura.

  12. Lansarea unor iniţiative legislative pentru creşterea protecţiei animalelor (Poliţia Animalelor în România) pe modelul altor ţări, unde animalele sunt protejate prin lege de tortură şi tratamente abuzive.

 

 

XI. ORDINE PUBLICĂ ŞI APĂRARE
 

  1. Sprijinirea puternică a fermelor ecologice, a energiei regenerabile şi a agriculturii, ca domenii strategice de apărare.     

  2. Multiplicarea soluţiilor de prevenire şi combatere a violenţei în familie şi în spaţiul public. Educaţie în şcoli şi licee cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei şi a extremismului.

  3. Creşterea calităţii educaţiei forţelor poliţieneşti şi ale jandarmeriei din România, responsabile cu ordinea publică internă, precum şi a educaţiei şi înzestrării forţelor armate române responsabile cu apărarea externă. Evaluări psihologice mai frecvente, evaluare psihologică drastică la angajare, cursuri de Drepturile Omului, de principii de drept, antrenamente speciale de anger management, evaluarea periodica a situaţiei familiale a angajatului şi a stării generale de sănătate psihică.

  4. Introducerea serviciului militar voluntar, atât pentru fete cât şi pentru băieţi, la vârsta de 19 ani, timp de şase luni- un an. Tinerii români au nevoie de şanse reale, în propria lor ţară, de a-şi asuma responsabilităţi importante în mod voluntar şi cu obţinerea unui statut onorabil în societate, prin forţe proprii, de la vârste fragede. Cu posibilitatea de a continua o carieră militară voluntară şi pe bază de merit.

  5. Protejarea şi exploatarea corectă, în condiţii de siguranţă a mediului şi a interesului naţional, a resurselor naturale ale României şi patrimoniului. Pedepse mai aspre pentru înstrăinarea patrimoniului naţional şi a resurselor naturale. Prioritizarea unor intervenţii de restaurare urgentă a unor clădiri de patrimoniu aflate în pericol de degradare definitivă.

  6. Încetarea defrişărilor abuzive în România pentru export. Pedepsirea contractelor cu persoane sau firme străine venite pe teritoriul României pentru exploatarea lemnului brut la export. 

  7. Modernizarea sistemului penitenciar şi al celui de probaţiune şi reintegrare socială, cu programe intensive pe reintegrarea socială a minorilor şi tinerilor până în 30 de ani aflaţi la prima abatere. Programe intensive de reintegrare socială a femeilor aflate în penitenciare, în special cele de care depind copii.

  8. Modernizarea sistemului penal din România şi adaptarea legilor ţării la vremurile noastre: i) confiscarea averilor nejustificate – inclusiv de la rudele până la gradul 4 - şi transferul acestora către Programul Naţional de Antreprenoriat (PNA) vezi p.65; ii) mărirea pedepselor pentru fapte grave de corupţie în următoarele zone vitale pentru supravieţuirea şi prosperitatea unui stat democratic: justiţie, politică, poliţie, jandarmerie, sănătate şi învăţământ; iii) mărirea semnificativă a pedepselor pentru traficanţii de fiinţe umane; iv) introducerea pedepsei pe viaţă pentru abuzuri sexuale împotriva copiilor (minorilor până la vârsta de 18 ani).

  9. Lansarea unor licitaţii publice internaţionale pentru a invita firme specializate să construiască (şi să administerze?) penitenciare de maximă siguranţă în România, în regim privat, precum şi proiecte de ateliere de muncă în condiţii securizate, în cadrul acestor penitenciare, pentru a reduce la maximum costurile publice cu privire la întreţinerea şi administrarea numărului mare de cetăţeni, români şi străini, în căutare de reeducare socială, morală şi psihologică pe teritoriul României.

  10. Noi legi cu privire la bogăţiile depozitate offshore ale cetăţenilor români şi rudelor până la gradul 4 care au avut cel puţin o funcţie publică în România, înainte sau după 1989.  Investiţii specifice în colaborarea poliției române cu Interpol, fbi etc. 

  11. Lansarea în dezbatere publică a justificărilor pentru cazurile de ameliorare a pedepsei prevăzute în Codul Penal. Spre exemplu, condiţiile de reducere a pedepselor în baza unor presupuse scrieri cu valoare ştiinţifică în timpul pedepsei cu închisoarea. Găsirea unor criterii clare prin care să se poată verifica, în mod transparent, valoarea ştiinţifică precum şi originalitatea acelor lucrări.

Diaspora, 29.08.2018

 

 



IMPORTANT!

Această Platformă Program este un bun public al tuturor românilor şi reprezintă rezultatul efortului comun al cetăţenilor români de a identifica o listă concretă de nevoi şi soluţii politice, după incidentele de stradă din 10 august 2018. Platforma Program a Diasporei a fost realizată sub coordonarea atentă a unor voluntari patrioţi din Diaspora, cu participarea a peste 2000 de cetăţeni români independenţi, activi la dezbatere, în luna august 2018, pe reţelele sociale ale mai multor platforme civice care promovează independenţa politică a Diasporei. La dezbatere au participat sute de grupuri de discuţie, în limba română, atât live cât şi online.

De menţionat că Platforma Program a Diasporei nu a avut nevoie, şi nici nu va avea nevoie de fonduri băneşti alocate special pentru acest exerciţiu democratic şi deschis participării tuturor cetăţenilor. Abia DUPĂ înscrierea legală a partidului va fi nevoie de fonduri băneşti special alocate pentru implementarea acestei platforme, prin diverse proiecte de intervenţie, înalt specializate (pe fiecare domeniu în parte).

 

Fiecare proiect de implementare a platformei/ proiect de de intervenţie va solicita o echipă dedicată (de specialişti şi de voluntari). Fiecare echipă de proiect se va ocupa inclusiv de adunarea fondurilor pentru proiectul respectiv, în domeniul preferat/ competent de intervenţie. Platforma Program reprezintă un indiciu ideologic legat de zonele practice ale societăţii unde partidul nostru va lucra intens pentru schimbare. Fondurile fiecărui proiect în parte vor intra în contul bancar al partidului, inclusiv in conturile bancare ale filialelor locale.

Membrii partidului vor putea să cotizeze în mod legal, fie pe contul central, fie pe cele ale filialelor, şi să consulte online un bilanţ anual de venituri şi cheltuieli. Partidul va promova o contabilitate „la vedere” (pe model german) publicând o listă de venituri şi cheltuieli online, la dispoziţia tuturor cetăţenilor. 

  • romaneste-logo
  • GIDD4
  • Logo
  • logo-nsf1
  • FRD-logo
  • pin2-final

©2019 by dp | Powered by GIDD | Proudly created with Wix.com | We build Democracy

This site was designed with the
.com
website builder. Create your website today.
Start Now