Nume Partid (NP) a stabilit 11  priorităţi politice, ca rezultat al aşezării valorilor Democraţiei şi Transparenţei în centrul viziunii politice definite în folosul cetăţenilor români rezidenţi atât în România, cât şi în străinătate. NP este o asociație cu caracter politic, de centru-dreapta, constituită potrivit legii, care militează pentru respectarea echilibrului democratic în România, în Europa şi în lume, pentru Drepturile Omului, suveranitate națională, independența și unitatea statului, integritate teritorială, a ordinii de drept și a cooperării internaţionale benefice pentru România.

​

Platforma Program a NP cuprinde o listă de priorităţi politice identificate şi dezvoltate prin dezbatere publică, alături de cetăţenii români din ţară şi din străinătate care au aderat în mod liber la Grupul de Iniţiativă Diaspora Europeană, pentru a lucra împreună la rezolvarea următoarelor probleme de interes naţional:

​

​

I. APĂRAREA ŞI DEZVOLTAREA DEMOCRAŢIEI ÎN ROMÂNIA, ÎN EUROPA ŞI ÎN LUME
 

1.  Posibilitatea tuturor cetăţenilor români să voteze atât în baza cărţii de identitate cât şi în baza paşaportului românesc.  Unii români care au dublă cetăţenie şi cu rezidenţa principală în afara României au renunţat, din motive practice, la cartea de identitate românească, însă păstrându-şi paşaportul românesc. Acest document este perfect valabil, fiind eliberat de autoritatea română şi ar trebui să fie considerat suficient de bun pentru accesul democratic la procesul electoral naţional, fie de pe poziţii de candidaţi, fie de pe poziţii de alegători!

2. Eliminarea condiţiei de declarare a rezidenţei pentru a avea acces la vot/ procesul electoral. Există cetăţeni români care nu mai au proprietăţi materiale în România, însă acest lucru nu-i face să nu mai fie cetăţeni români, sau să nu deţină valori spirituale. În consecinţă, accesul la procesul electoral (la vot sau la candidaturi de orice fel pentru o funcţie publică) trebuie să se facă în baza cetaţeniei (paşaportului) şi nu în baza declarării vreunei rezidenţe. Unii cetăţeni români (ex. de etnie romă) pot avea o viaţă de tip nomad, fără rezidenţă stabilă, însă acest lucru nu trebuie să reprezinte o piedică în calea Democraţiei!

3. Urcarea pragului electoral de la 5 la 8% pentru a încuraja calitatea politică a partidelor politice şi nivelul bun de performanţa al acestora. (în dezbatere – exista şi opţiunea alternative a scăderii pragului de la 5 la 4% pentru a încuraja partidele noi să contribuie la împrospătarea scenei politice Româneşti. Ambele variante au riscuri şi beneficii).

4. Mărirea semnificativă a pedepsei pentru frauda electorală.

5. Înfiinţarea unor comisii suplimentare de supraveghere electorală pentru ca în zonele rurale au fost raportate deseori fapte penale (nepedepsite) unde reprezentanţi ai partidelor politice mituiesc cetăţenii cu venituri mici pentru a vota în favoarea lor. S-au văzut cazuri în care un reprezentant al unui partid intră în cabina de vot împreună cu alegatorul, pentru a fi siguri ca au « cumpărat » produsul/votul care trebuie. Asemenea fapte este absolut necesar să fie identificate mult mai rapid şi pedepsite mult mai aspru, inclusiv cu expunere publică pentru pierderea rating-ului partidului respectiv. Toate partidele au datoria morală să-şi educe membrii, simpatizanţii şi activiştii să aibă un comportament CONFORM LEGII în cadrul tuturor campaniilor electorale şi în timpul procesului electoral propriu-zis !

6. Construirea unui sistem electoral mai transparent şi mai modern în România şi în Uniunea Europeană, precum şi a unei scene politice româneşti sănătoase, bazată pe calitate politică, democraţie şi pluripartitism. Promovarea practicilor politice care includ un dialog inter-uman civilizat.

7. Îmbunătăţirea accesului la vot al românilor din străinătatem precum şi la diverse candidaturi în funcţii publice în România sau pe teren internaţional.

8. Ameliorarea problemelor legate de prezenţa unui număr suficient de secţii de votare în străinătate precum şi normalizarea votului prin corespondenţă, prin scrisoare recomandată, pe modelul altor ţări şi în aşteptarea unor opţiuni /sisteme electronice suficient de bine securizate, recunoscute la nivel internaţional din punct de vedere calitativ, pentru a beneficia, la un moment dat, în viitorul apropiat, de uşurinţa votului online pus la dispoziţia cetăţenilor.

9. Organizarea, în Diaspora, a unei aplicaţii experimentale de vot online, pentru a genera un scrutin comparativ al procesului electoral oficial (ex. după ce îşi exercită votul normal, pe calea oficială, cetăţenii din ţară şi din străinătate pot să-şi înregistreze acelaşi vot pe un website creat special, menţionând în mod anonim ce partid au ales şi locaţia de reşedinţă, cu scop pur informativ şi de cercetare.).

10. Îmbunătăţirea legii electorale şi interzicerea participării la alegeri democratice a „semi-partidelor” sau „sociaţiilor tehnocrate” care nu au nici un fel de poziţionare ideologică (culoare politică), nu deţin platforme program justificate de vreo ideologie, set de valori sau credinţe în slujba naţiunii, nu au doctrină sau viziune politică prezentată oficial publicului (ba chiar, uneori, lăudându-se cu absenţa acestor calităţi fundamentale, aducând daune grave asupra percepţiei publice cu privire la conceptul democratic de „partid politic”). Acest tip de organizaţii generează o competiţie democratică neloială pe scena politică, oferind o imagine de neseriozitate, ducând la creşterea deficitului democratic (absenţa la vot a electorilor din cauza calităţii slabe a ofertei politice), punând cetăţenii în imposibilitatea unor analize comparative corecte/etice în raport cu restul partidelor politice.

11. Interzicerea participării la alegeri democratice a „semi-partidelor” sau altor tipuri de organizaţii sau asociaţii politice constituite pe criterii etnice, aducând atingere gravă Art4. al Constituţiei României şi Art. 21 al Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene referitoare la non-discriminare. Discriminarea pe criterii etnice se va evita în toate situaţiile, conform legii şi potrivit valorilor democratice. În politică, vom promova egalitatea reală, în drepturi şi responsabilităţi, a tuturor cetăţenilor români, indiferent de etnie. Problemele minorităţilor naţionale, dacă există (ex. uneori acestea sunt confundate pe nedrept cu alte tipuri de probleme, cum ar fi sărăcia sau criminalitatea), precum şi promovarea valorilor culturale specifice minorităţilor se vor trata în mod specializat pe linie ONG/ societate civilă naţională şi internaţională, precum şi pe linia reprezentanţilor etnici ajunşi în spaţiul politic prin propriile forţe, în mod onorabil, lansându-se în competiţia democratică pe picior de egalitate cu restul candidaţilor, fără favoritisme sau blocaje de ordin etnic. 

12. Pe scena politică, locurile dedicate minorităţilor se pot distribui în funcţie de Doctrina partidului respectiv şi de înţelegerea principiilor democratice ale incluziunii tuturor minorităţilor precum şi ale echilibrului de gen. Partidele cele mai echilibrate din punct de vedere etnic şi de gen, în mod normal, ar trebui să câştige mai multe voturi într-o societate democratică !

13. Interzicerea prin lege a „traseismului politic” (trecerii membrilor de la un partid la altul). Prin traseism politic înţelegem schimbarea partidului cu mai puţin de 3 ani înainte de alegeri de orice fel.

14. Sprijinirea echilibrului politic real în România, a democraţiei şi a dezvoltării şi diversificării mediilor de dezbatere naţională, prin construirea unor modele noi şi moderne, mai accesibile şi mai eficiente, de educaţie civică şi responsabilizare socială, promovând toleranţa zero împotriva corupţiei, la orice nivel.

15. Identificarea unor zone decizionale care vor face obiectul Democraţiei Directe, pentru a sprijini în mod real participarea cetăţenilor români, de toate etniile, la viaţa politică din România, Europeană şi de pe scena internaţională.

16. Reevaluarea, prin dezbatere naţională şi dialog politic cu toate partidele parlamentare, a rolului, misiunii şi activităţilor Avocatului Poporului în România, ca instituţie publică.

17. Reechilibrarea /însănătoşirea rolurilor şi faliilor de separare a instituţiilor în stat, pentru a asigura o continuitate cât mai bună a proiectelor de ţară, în interes naţional. Proiecte inovative cu o mai mare implicare a societăţii civile. 

18. Implementarea unor programe experimentale de securitate socială (spre exemplu UBI/ Venitul de Bază sau Alocaţia de Demnitate) folosind modele din alte ţări europene (Finlanda, Suedia, Olanda) pentru construirea unor politici sociale inovative de democratizare optimă a resurselor naţionale: eliminarea completă a situaţiilor de sărăcie extremă din România – transpunerea Art1. al Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene: Demnitatea umană.

19. Transformarea sănătoasă/ modernizarea politicilor sociale, demografice şi economice din România, în cooperare cu toţi partenerii implicaţi în dezbaterea democratică, publici şi privaţi, învăţând din bunele practici ale altor ţări europene.

20. Promovarea egalităţii de şanse a tuturor cetăţenilor români indiferent de rezidenţa acestora temporară ori permanentă, originea socială, etnică, religioasă, intelectuală sau economică; accesul mărit al copiilor la o viaţă decentă, în special accesul la hrană şi la servicii naţionale de educaţie şi sănătate.

21. Eliberarea publicului de la sate din monopolul radio- televiziunii şi facilitarea înmulţirii reţelelor de internet în zonele rurale pentru a asigura un acces cât mai bun/ liber la informaţie tuturor cetăţenilor precum şi acces la educaţie de tip eLearning.

22. Apărarea independenţei Justiţiei în România şi a calităţii ireproşabile a Justiţiei. Ridicarea calităţii educaţiei în facultăţile de drept, de stat şi private, din România. Diminuarea situaţiilor în care cetăţenii români trebuie să ajungă să-şi găsească justiţia la curţile internaţionale.

23. Responsabilizarea socială mai bună a firmelor, a societăţii civile în general şi a presei în mod special  în direcţia asumării coerente a rolurilor legitime de gardieni ai transparenţei şi domniei legii în România. Prioritizarea subiectelor de interes naţional în media poate duce la apariţia unor dezbateri publice deosebit de constructive, generatoare de soluţii (dezbateri publice televizate de o bună calitate, pe model francez).

24. Îmbunătăţirea legii partidelor politice şi creşterea transparenţei publice cu privire la sursele de finanţare ale acestora (pe model german).

25. Declaraţie de avere a demnitarilor înainte dar şi după mandat. Creşterea trasparenţei cu privire la activităţile comerciale şi de lobby ale demnitarilor, premergătoare şi ulterioare funcţiilor publice deţinute ca rezultat al alegerilor democratice. 

26. Studiul unor posibilități de a se introduce class action lawsuit astfel încât aceeași cauză să nu mai fie judecată în mod repetat, iraţional.

27. Introducerea principiilor de drept în curricula școlară şi a educaţiei civice. De exemplu: ce este prezumția de nevinovăție, care este diferenţa dintre o simpă acuză şi o decizie judecătorească urmată de o pedeapsă, de ce persoana care acuză trebuie să dovedească şi nu persoana care este acuzată să-şi demonstreze nevinovăţia etc. Mulţi oameni nu le înțeleg, adulți fiind, de aici o mulţime de probleme care se transefră în mod negativ în sfera politică, afectând grav bunul proces democratic.

28. Sondarea unor posibilităţi legislative inovative cu privire la multiplicarea şi diversificarea instrumentelor democratice în România şi în UE, integrand în mod inovativ elementele cele mai utile din cadrul conceptelor politice de „democraţie directă”, „democraţie lichidă”, „stat etocratic” etc.(N.B. statul etocratic este un concept politic creat şi propus de un cetăţean român care trăieşte în străinătate; înseamnă un stat centrat pe valori – trecute, prezente dar şi emergente – de unde nevoia unor sisteme de identificare în timp util a valorilor, în slujba interesului public. Acest tip de stat include democraţia,  însă aceasta din urmă este dusă la un nivel mult mai performant din punct de vedere al găsirii soluţiilor pentru stat cu participarea mai intensă a cetăţenilor la luarea deciziilor, şi cu asistenţă adecvată din partea tehnologiei zilelor noastre şi celei viitoare).

II. LUPTA ÎMPOTRIVA CORUPŢIEI ŞI INDECENŢEI
 

1. Independenţa politică şi ireproşabilitatea Justiţiei, Presei, Armatei şi Bisericii din punct de vedere al promovării continue a unităţii naţionale, apărării, democraţiei, libertăţii de exprimare, decenţei, echilibrului puterilor în stat şi demnităţii naţionale. 

2. Interzicerea prin lege a participării bisercii (indiferent de cultul religios) la campanii electorale.   

3. Înmulţirea schemelor guvernamentale şi de tip ONG cu misiune anti-corupţie în România, la toate nivelurile, în sprijinul Justiţiei independente.

4. Rezolvarea tuturor situaţiilor din ţară şi din străinătate în care cetăţenii români se confruntă cu absenţa documentelor de identitate.

5. Lansarea unor echipe de lucru la nivel de experţi, cu scrutin public, pentru:
   i) recalcularea decentă a pensiilor speciale ale parlamentarilor în raport cu salariul minim pe economie din România şi cu meritele lor în munca parlamentară
   ii) reducerea numărului de parlamentari, cu dezbatere publică
   iii) reducerea subsidiilor şi diurnelor la un nivel mai decent în comparaţie cu preţurile de pe piaţă suportate de cetăţeni
   iv) recalcularea salariilor parlamentarilor în funcţie de salariul minim pe economie
   v) reevaluarea drepturilor la imunitate în faţa legii pe baza unor situaţii/ studii de caz concrete unde aceste imunităţi pot părea mai degrabă a proteja diverse infracţiuni, abuz în serviciu, conflicte de interese sau/şi trafic de influenţă.
   vi) reevaluarea imunităților în faţa legii.

6. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă din România prin investiţii de stat dar şi modele noi de afaceri private, în special mici şi mijlocii, sprijinind economia locală, ridicând numărul cooperativele agricole şi meşteşugăreşti, contribuind la economia României prin creşterea producţiei autohtone de mărfuri şi servicii, creşterea exporturilor şi miscşorarea importurilor.  

7. Depolitizarea administraţiei publice din România. O administraţie mai competentă şi care se adresează cetăţenilor cu mai mult respect. Posturi în administraţie pe bază de concursuri transparente. Reducerea birocraţiei pe hârtie, creşterea serviciilor administrative online, pentru a uşura accesul cetătenilor la administraţia publică fără a mai aştepta la cozi interminabile.

8. Construirea unor locuinţe sociale şi infrastructură mică în zonele puternic afectate de sărăcia extremă şi de indiferenţa autorităţilor guvernamentale, partidelor, ONG-urilor, presei, societăţii civile, bisericii etc.

9. Lansarea unei dezbateri naţionale cu privire la avuţiile materiale ale bisericii (indiferent de cultul religios) şi propunerea unor reprioritizări de cheltuieli sau impunerea unor taxe rezonabile, în beneficiul copiilor defavorizaţi din România. Potrivit ultimelor rapoarte UNICEF, sărăcia copiilor din România se află la cele mai îngrijorătoare cote din Europa!

10. Dizolvarea Agenţiei Naţionale pentru Romi şi a tuturor agenţiilor guvernamentale similare care aduc atingere Art.4 din Constituţia României. Recunoaşterea rolului vital al ONG-urilor din ţară şi din străinătate, lansate şi administrate de cetăţeni români, reprezentanţi ai etniilor respective, cu scopul de a apăra drepturile minorităţilor şi de a promova valorile specifice, de o importanţă deosebită.

11. Eliminarea tuturor formelor de discriminare etnică, atât negativă cât şi pozitivă. Eliminarea conceptului de „locuri dedicate minorităţilor” în universităţi şi în Parlamentul României deoarece aceste practici aduc atingere gravă Art.4 din Constituţia României precum şi Art. 21 al Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. De asemenea, din punct de vedere practic (psihologic) discriminarea etnică impiedică ridicarea calităţii umane şi blochează aspiraţia reală spre dobândirea excelenţei, prin eforturi proprii. 

12. Relansarea în dezbatere publică a rolului CNA pentru o educaţie publică sănătosă, în România, prin mijloace media de informare în masă (în mod special televiziunile). Combaterea mai bună a „fake news” şi a plagiatului, pentru o informare cât mai corectă şi obiectivă a românilor, apărând în mod activ respectul pentru adevăr.

13. Amenzi mai mari şi alte acţîuni preventive împotriva acţiunilor de dezinformare în masă. Promovăm respectul pentru adevăr !

14. Reevaluarea unor dosare legate de retrocedările unor bunuri naţionalizate înainte de 1989 şi readucerea acestora în proprietatea statului în cazurile unde există nereguli/ilegalităţi/ abuzuri.

15. Reforma bancară: eliminarea comisioanelor bancare indecente (cum ar fi comisionul de depozit, în condiţiile în care depozitul respectiv deja furnizează beneficii rezonabile băncii, prin însăşi existenţa sa!). Eliminarea comisioanelor bancare din România pe care nu le întâlnim în restul Europei, la bancile cu acelaşi nume.

16. Reducerea indemnizaţiilor A.G.A. din companiile cu capital de stat.

17. În era tehnologiei informaţiei se impune reducerea treptată dar fermă a numărului de angajaţi din cadrul Primăriei Capitalei precum şi din restul administraţiilor publice la nivel de judeţe. O transparenţă mai mare a competiţiilor pe posturi. Promovarea competenţei profesionale şi combaterea nepotismului, şpăgii, corupţiei.

18. Reducerea produselor străine de pe piaţă şi încurajarea producţiei şi desfacerii produselor autohtone (ex. facilităţi fiscale progresive în favoarea supermarketurilor care vând produse alimentare şi non alimentare româneşti: 10%, 30% etc.).

19. Revizuirea regulilor de procedură în privinţa licitaţiilor publice din România şi din UE, pentru găsirea unor soluţii de prevenire şi combatere a conflictelor de interese şi a traficului de influenţă.

20. Introducerea Criteriilor de Performanţă pentru asigurarea calităţii muncii în toate domeniile şi motivarea respectării acestora prin diverse scheme financiare, distincţii şi onnoruri recunoscute public. Încurajarea aspiraţiei spre excelenţă şi a progresului măsurabil în toate domeniile de dezvoltare ale României.

21. Construirea şi înfrumuseţarea bisericilor doar pe bază de donaţii (acte caritabile) din partea credincioşilor, pe criterii de ireproşabilitate a hainei preoţeşti. Încetarea finanţării bisericii din bugetul naţional până la eliminarea, la standarde europene, a sărăciei copiilor din România.

22. Promovarea competenţei în toate domeniile, pe bază de merit.

​

​

III. O MAI BUNĂ ASISTENŢĂ CONSULARĂ/ CREŞTEREA CALITĂŢII IMPLICĂRII MAE ŞI ICR ÎN COOPERAREA CU SOCIETATEA CIVILĂ

1. Desfiinţarea Ministerului Românilor de Pretutindeni (MRP) şi recunoaşterea oficială a Consiliului Diasporei (CD) format din reprezentanţi ai tuturor ONG-urile lansate de cetăţenii români rezidenţi în străinătate, pe teritorii străine. Relaţia CD cu guvernul se poate face prin intermediul administraţiei deja salarizate din cadrul ambasadelor şi consulatelor României pe teritorii străine, din subordinea MAE. Alegerea democratică în cadrul CD, o dată la patru ani, a unui purtător de cuvânt.

2. Redirecţionarea fondurilor MAE destinate bisericilor româneşti din străinătate spre proiecte în slujba persoanelor defavorizate, cetăţeni români aflaţi în situaţii de dificultate pe teritorii străine (inclusiv pentru finanţarea repatrierii corpurilor neînsufleţite). Bisericile pot continua activitatea prin donaţii din partea credincioşilor şi în baza ireproşabilităţii în indeplinirea misiunii creştine.

3. Construirea unui fond de solidaritate administrat de CD-MAE pentru situaţii de urgenţă în care sunt implicaţi cetăţeni români pe teritorii străine, inclusiv pentru repatrierea corpurilor decedaţilor din familii aflate în dificultate, în vederea înmormântării în România.

4. Reforma calităţii şi misiunii Ministerului Afacerilor Externe. Creşterea calităţii diplomaţilor de profesie (apolitici) pentru a reprezenta România în alte state, în special în Uniunea Europeană, unde cetăţenii români au drepturi suplimentare pe piaţa muncii. Excluderea din ambasade şi consulate a clientelei politice fără studii de specialitate. Posturile în ambasade şi consulate trebuie să fie ocupate prin concurs anunţat public, strict în baza competenţelor profesionale şi a recomandărilor obiective privitoare la calitatea profesională, transparente.

5. Comisiile care evaluează candidaţii selectaţi la concurs trebuie să fie făcute publice, să conţină şi reprezentanţi ai CD locali şi să se supună scrutinului public, într-un mod cât mai transparent.

6. Stabilirea unui termen mai scurt în care MAE trebuie să ofere un răspuns cetăţenilor români aflaţi pe teritorii străine

7. Protecţia consulară mai bună a cetăţenilor români care călătoresc, lucrează şi trăiesc temporar ori permanent în afara graniţelor României. Personal administrativ mai bine calificat şi mai politicos cu cetăţenii în cadrul consulatelor României.

8. Reforma misiunii şi calităţii Institutului Cultural Român (ICR) activ în străinătate. Personal mai bine calificat şi mai disponibil cu cetăţenii care doresc să se implice voluntar în domeniul promovării culturii româneşti, în diverse ţări.

9. Recunoaşterea diplomelor şi calificarilor obţinute în străinătate pentru cei care vor să se repatrieze. Simplificarea birocraţiei ridicole existente la ora actuală!

10. Asistenţă consulară adecvată în situaţiile în care copiii români din străinătate sau din România sunt lipsiţi abuziv de cel puţin unul din părinţi (spre exemplu prin acte abuzive ale unuia din părinţi, român sau străin, care fuge cu copilul, privându-l pe acesta de dreptul natural de a-şi mai vedea vreodată celălalt părinte).

11. Asistenţa adecvată în penitenciarele din UE şi din lume, acolo unde se află copii români supuşi condiţiilor de arest (există cazuri în care mama este arestată pentru o infracţiune şi fie naşte în penitenciar fie nu are în grija cui lăsa copilul în libertate la momentul arestului).

​

IV. POLITICĂ EXTERNĂ

1.  Promovarea unei politici externe benefice pentru cetăţenii români şi pentru România ca stat independent.

2. Apărarea intereselor naţionale. Poziţionarea constructivă a României pe scena politicii internaţionale, în interes naţional, în context UE, NATO precum şi în relaţiile diplomatice cu toate puterile de importanţă geo-strategică din Est: Turcia, Rusia, China, India etc.

3. O prezenţă decentă şi bine calificată a europarlamentarilor români în Parlamentul European (cel puţin o limbă străină!)

4. Creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene cât mai aproape de 100%. Renegocierea situaţiei lucrătorilor români din sistemul administraţiei UE care se confrunta cu discriminări grave (generaţia lucrătorilor recrutaţi dupa 2004 suferă o serie de abuzuri care pot fi eliminate doar pe cale politică ! ) şi atragerea sprijinului legitim al acestora pentru consultanţă adecvată şi în condiţiile legii şi condiţiilor REnegociate la nivel UE.

5.  Susţinerea alegerii democratice în UE a Preşedintelui Comisiei Europene precum şi a Comisarilor din diverse ţări.

6. Susţinerea iniţiativei europene de democratizare a listelor electorale trans-naţionale pentru alegerile europarlamentare (federalizarea listelor va permite o mai mare siguranţă împotriva fraudei electorale şi o creştere democratică în UE).

7. Prevenirea şi combaterea corupţiei în cadrul administraţiei Uniunii Europene: promovarea Convenţiei ILO 98 pentru independenţa sindicatelor din rândurile lucrătorilor din instituţiile şi agenţiile UE. Toate ţările UE, inclusiv România, au ratificat această convenţie fundamentală care protejează sindicatele de influenţa angajatorului, dar cu toate acestea conducerea UE (Comisia Europeană, în mod special) pare să refuze recunoaşterea acestui acord internaţional în rândurile propriilor lucrători / sindicate din instituţiile şi agenţiile UE. Drept rezultat, angajaţii din Estul Europei (inclusiv românii) suferă unele discriminări pe piaţa muncii, fiind puşi în faţa unor reguli mult diferite (mobilitate, salarii, pensii, acces la promoţii etc.) în comparaţie cu lucrătorii din Vest (în special cei angajaţi înainte de 2004) care conduc sindicatele în mod dictatorial, mână în mână cu angajatorul, încălcând flagrant Convenţia ILO 98, aducând daune semnificative calităţii Serviciului Public şi banului public european.

8. Promovarea în Parlamentul European a unei armonizări salariale şi a celorlalte drepturi pe piaţa muncii, privitoare la cele două generaţii de lucrători din sistemul de administraţie al UE, cei recrutaţi înainte şi după 2004. De asemenea, promovarea unor măsuri de armonizare a drepturilor de pensie şi găsirea unor criterii mai transparente privitoare la accesul la promoţii şi mobilitate inter-instituţională.

9. Promovarea în Parlamentul European a recunoaşterii experienţei profesionale a cetăţenilor români recrutaţi în serviciul public european după anul 2004, precum şi accesul acestora la poziţii vacante în baza experienţei profesionale şi a listelor de rezervă generate în urma concursurilor. Aceste liste de rezervă, deşi sunt plătite din ban public nu sunt corect exploatate, ci sunt de multe ori ignorate lăsând loc favoritismelor (recrutării unor candidaţi din exterior, fără experienţă şi fără concursuri) în schimbul excluderii lucrătorilor care au acumulat o experienţă profesională importantă, aşteptând în acelaşi timp pe listele de rezervă).
    

V. EDUCAŢIE
 

1. Mai multe facilităţi acordate sistemului educaţional de stat din România. Ridicarea calităţii educaţiei la toate nivelurile, eliminarea corupţiei în mod special din mediul academic şi preuniversitar. Includerea în curicula şcolară a unor programe sănătoase de educaţie civică a tineretului şi adulţilor. Schimburi de experienţă cu alte ţări în ceea ce priveşte educaţia pentru toţi.

2. Menţinerea manualelor oficiale, la toate materiile de bază, identice pe tot teritoriul ţării şi plasarea manualelor alternative în regim extra-curicular, opţional. La examenele / olimpiadele regionale şi naţionale elevii trebuie să plece de pe aceleaşi poziţii de acces la cunoaştere, beneficiind de şanse egale la educaţie şi la competiţie şcolară, cu efecte directe asupra dezvoltării psihologice a copilului.

3. Relansarea şi încurajarea (reduceri de taxe) şcolilor profesionale şi de meserii, în România, inclusiv în mediul rural.

4. Reintroducerea „repartiţiilor” asigurând plasarea în câmpul muncii a tuturor categoriilor de vârstă doritoare să înveţe şi să practice o anumită meserie.

5. Promovarea cu prioritate a ştiinţelor educaţiei care conduc la o sănătate mai bună a populaţiei, a animalelor şi a mediului înconjurător din România, din Europa şi din lume.

6. Revizuirea drastică a conţinuturilor manualelor de limba şi literatura română, precum şi a altor manuale, unde încă se mai pot observa scăpări grave pe conţinuturile subliminale în ceea ce priveşte promovarea violenţei împotriva femeilor, tolerarea violenţei împotriva animalelor şi discriminarea împotriva romilor.

7. Modernizarea educaţiei şi cercetării în România. Programe de dezvoltare a universităţilor româneşti de stat precum şi a centrelor de cercetare şi inovare de stat şi private. Promovarea învăţământului la distanţă prin sisteme eLearning şi aplicaţii digitale.

VI. ECONOMIE, TRANSPORT

1. Creşterea salariului minim pe economie direct proporţional cu rata creşterii economice a României.

2. Prevenirea şi combaterea muncii „la negru” şi a riscurilor impuse de absenţa accesului la asigurări sociale.

3. Sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii în mediile urban şi rural pentru a asigura locuri de muncă absolvenţilor şcolilor de meserii.

4. Dezvoltarea durabilă a economiei naţionale prin încurajarea inovaţiei în afaceri şi în domeniile social şi economic.

5. Realizarea unui Program Naţional de Antreprenoriat (PNA) pentru rezolvarea eficientă a situaţiilor de criză economică profundă din zone prioritare (puternic defavorizate) cu atragerea resurselor de la nivel local, regional, naţional, al partenerilor publici şi privaţi, precum şi al fondurilor internaţionale de solidaritate. PNA va avea rolul de a transforma zonele puternic defavorizate socio-economic din România în comunităţi economice sănătoase şi productive (STOP Ghetto!)

6. Construirea unor modele noi de competiţie în afaceri, mai umane şi umaniste, receptive cu privire la protecţia mediului, bazate pe valori.

7. Construcţia de autostrăzi şi infrastructură mare în România. Îmbunătăţirea transportului public şi păstrarea unor costuri scăzute de folosinţă pentru cetăteni (evitarea unor modele abuzive de privatizare haotica a infrastructurii publice de transport, asa cum s- a întâmplat în UK, unde cetăţenii suferă din cauza costurilor excesive şi rarităţii serviciilor de transport public). 

8. Reevaluarea modului de cheltuire a Fondurilor Structurale (infrastructură mare) în Romania. Reforma modului de funcţionare a Ministerului Fondurilor Europene – cu recrutarea, până la nivel de ministru, secretari de stat şi funcţionari exclusiv din rândurile personalului calificat la locul de muncă în instituţiile europene şi agenţiile executive relevante de la Bruxelles, cu experienţă în înstituţiile europene, pe bază de experienţă în domeniul proiectelor şi politicilor europene.

9. Modernizarea Ministerului Transporturilor în sensul încheierii decisive a contractele pentru autostrăzi.

10. CFR-ul obligatoriu în proprietatea statului, fiind, printre altele, obiectiv militar în care este nevoie de o investiție masivă pentru modernizare şi extindere (posibil cu contribuţia partenerilor strategici cu interese în zonă de tip UE, NATO).

11. Lansarea unor strategii de ţară înalt specializate care să încurajeze investiţiile străine de lungă durată în România cu beneficii mai bune locale şi regionale, direct măsurabile în creşterea bunăstării oamenilor şi a naturii/ mediului înconjurător din România. În acest context, investiţiile Diasporei române în România sunt o investiţie strategică de capital străin care trebuie să se bucure de facilităţi cum ar fi: scutiri şi diminuări de taxe şi impozite pe anumite perioade vitale dezvoltării afacerilor, taxe zero până la recuperarea investiţiei, accesarea unor posibilităţi de concesionare gratuită, pe durată îndelungată, a unor spaţii publice intravilane sau agricole, cum ar fi cele lăsate în paragină, în vederea dezvoltării.

12. Creşterea locurilor de muncă în România şi în Europa, precum şi apărarea drepturilor muncitorilor şi patronilor români pe piaţa internaţională a muncii. Sprijinirea independenţei sindicatelor şi prevenirea conflictelor de interese prin lege,  încurajând un dialog social productiv, transparent şi independent în raport cu angajatorii, guvernele statelor membre şi administraţia centrală a Uniunii Europene.

13. Lansarea unor noi proiecte de impozitare pe venit şi pe profit, cu plafoane diferenţiate în mod rezonabil, asigurând supravieţuirea şi bunăstarea tuturor cetăţenilor: cine câştigă mai mult, să fie taxat mai mult, iar cine câştigă mai puţin, să fie taxat mai puţin.

14. Promovarea Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene în practica firmelor private româneşti şi străine plasate în România, ONG-urilor, administraţiei publice, cu accent deosebit pe Drepturile Copilului, facilitând un spaţiu sănătos de dialog public constructiv, generator de proiecte de intervenţie în situaţii de criză; promovarea respectului pentru fiinţa umană;

15. Încurajarea producţiei şi consumului de produse alimentare biologice în România, cu desfacere atât în România cât şi în străinătate (reducerea importurilor de alimente şi creşterea exporturilor).

16. Transport public gratuit şi asistenţă medicală gratuită până la vârsta de 18 ani, pe model finlandez (Finlanda are cel mai productiv sistem de învăţământ din lume deoarece copiii sunt trataţi cu foarte multă atenţie, din partea statului).

17. Creşterea numărului de IMM-uri în România, în toate domeniile economiei; încurajarea micilor afaceri de familie şi a microfinanţărilor la sate şi în zonele urbane defavorizate din punct de vedere social şi economic; încurajarea investiţiilor publice şi private în mediul rural, inclusiv prin lansarea unor programe financiare de sprijinire a cooperativelor locale de producţie, a ONG-urilor pentru antreprenoriat social local şi regional, sănătatea şi educaţia copiilor, îngrijirea bătrânilor şi a animalelor.

18. Proiecte de repopulare şi dezvoltare a localităţilor părăsite din România.

19. Simplificarea modalităților de a obţine un „certificat de producător” sau de a înființa un „PFA” sau o altă activitate de tip familial, reducând semnificativ birocrația ucigătoare. Reevaluarea tipurilor şi scopurilor „controalelor aberante” care descurajează iniţiativele de afaceri private mici şi mijlocii ale românilor, în propria lor ţară.

20. Cumpărarea de către stat a pământurilor necultivate și înființarea „unităților agricole de stat". Evitarea înstrăinării proiectelor agricole pe mâinile exclusiv ale străinilor care concesioneaza momentan terenurile agricole din România ducând profiturile la ei în ţară. Găsirea unor scheme inteligente de păstrare a profiturilor agricole în România (ex. în partea de Vest a Canadei există o asociaţie guvernamentală care cumpără grânele de la fermieri la un preţ listat la o bursă agricolă – preţul este stabil timp de 1 an. Grija fermierului este doar să producă şi să transporte la centrul de colectare ceea ce a produs. Această asociaţie guvernamentală negociază cu alte state, pentru toţi fermierii din zonă, are centre de stocare a produselor precum şi centre de export, propriul lor terminal în Vancouver).

21. Construirea Bursei Agricole: aceasta dă posibilitatea fermierilor să- şi listeze companiile/ fermele/ societăţile etc. evitându-se abuzurile împotriva producătorilor (specula, competiţia neloială) şi să atragă fonduri de pe piaţa privată, în vederea dezvoltării. Construirea unor scheme inteligente de schimb între bursele de toate tipurile (mărfuri, valori mobiliare, de devize, cele complementare comerţului internaţional cum ar fi cele de asigurări etc.) şi Bursa Agricolă (obiectiv strategic de apărare naţională) cu sedii  în toată ţara.

22. Dezvoltarea unor centre de procesare a legumelor şi fructelor (în sistem de reţea naţională) atât publice cât şi private, în toate zonele cu potenţial de producţie, care să respecte aceleaşi norme de calitate, care să negocieze la export cantităţi mari de produse finite (ex. prin Bursa Agricolă).

23. Gândirea unui sistem cât mai eficient de echilibrare a activităţilor şi profiturilor generate de bursele private şi a celor supravegheate de stat, pe teritoriul României.

24. Revizuirea legilor care permit vânzarea terenurilor intra şi extravilane către cetăţeni străini precum şi a concesionării pe perioade mai mari de 30 de ani.

25. Cumpărarea de utilaje agricole şi îmbunătăţirea sistemelor de irigaţii. Încurajarea, prin facilităţi fiscale, a firmelor private lansate de Diaspora în mediul rural, în special acolo unde se crează locuri de muncă şi se înzestrează zona cu utilaje agricole şi echipamente de întreţinere şi reparaţii ale acestora.

26. Prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. Taxe diferenţiate pe venituri în cazurile preoţilor şi artiştilor (muzicanţilor) de mare calibru.

27. Rezolvarea problemelor numeroase, din ţara noastră, legate de titlurile de proprietate asupra terenurilor agricole. Întocmirea documentelor a fost amânată în foarte multe cazuri, din cauza unor taxe excesive pe care ţăranii nu şi le permiteau. Recunoaşterea legală a proprietăţilor oamenilor la preţuri rezonabile şi cu excepţii de gratuitate pentru peroanele cu venituri lunare sub salariul minim pe economie. Activarea în acest sens a tuturor serviciilor de administraţie locală şi de cadastru din toate judeţele afectate. Încheierea cadastrului pe « fostul Regat » a început în 1918 şi este inadmisibil că până în zilele noastre aceste probleme încă nu au fost rezolvate!

28. Modernizarea sistemului de cadastru şi centralizarea datelor cadastrale, cu posibilitatea accesării lor online. Aceasta va asigura garantarea dreptului de proprietate, stabilirea corectă a taxelor, efectuarea durabilă a planificării urbane, intravilane şi a infrastructurii.

29. Trecerea şi menţinerea unor resurse naturale în proprietatea statului (ex. aur, petrol, gaze etc.) şi ale patrimoniului naţional (ex. activităţi de turism cultural, speologic etc.) şi social (ex. acţiuni de voluntariat specific create pentru şi împreună cu cetăţenii care doresc să contribuie la crearea de bunuri şi servicii în slujba „dividendului anual garantat”). Exploatarea acestor profituri prin intermediul unei „burse interne” administrate prin Banca Naţională şi ONG-uri, cu scrutin public, contribuind o parte la bugetul naţional şi o parte la bunăstarea directă a tuturor românilor, prin distribuirea unor dividende anuale egale, pentru toţi. (de tip UBI, vezi pc.13). 

30. Lansarea unor proiecte de Investiţii Decente ale Diasporei în România pe model „non-majoritar” în interes public (ex. societăţi pe acţiuni multiple şi în diverse domenii de activitate. Grupuri de câteva sute de mii - un milion de cetăţeni români/ diasporeni sau nu pot investi câte o mie de euro fiecare în diverse „SA-uri pentru România”, în condiţii de limitare a numărului de acţiuni posibil de cumpărat per persoană, per SA, prin aceasta evitându-se din start formarea unor „clanuri” de acţionari majoritari expuşi riscului greu al corupţiei. La fiecare sfârşit de an fiecare investitor primeşte dividende egale, cu efectul suplimentar al satisfacţiei personale patriotice de a contribui în mod direct la dezvoltarea ţării, la crearea de locuri de muncă în România şi la ocuparea acestora, acolo unde calificarea profesională o permite, contribuind în mod decisiv la creşterea economiei naţionale şi a nivelului de trai din România, facilitând întoarcerea Diasporei acasă.

31. Relansarea Turismului în România, la toate nivelurile, inclusiv agro-turismul. Reconstrucţia şi modernizarea tuturor staţiunilor balneare lăsate în paragină şi construirea unora noi, cu capital mixt şi cu includerea în schemă a „SA-urilor pentru România”.

32. Relansarea industriei naţionale.
     

VII. VÂRSTA A TREIA
 

1.  Programe naţionale de sprijinire a bunăstării şi îngrijirii decente a bătrânilor români aflaţi în situaţii de dificultate, atât în România cât şi dincolo de graniţele acesteia (pe model irlandez, prin intermediul ONG-urilor şi altor servicii de asistenţă din teritoriile respective).

2. Reducerea corupţiei şi birocraţiei excesive din sistemul de pensii naţional şi introducerea unor propuneri în Parlamentul European şi Parlamentul României cu privire la soluţii cât mai simple şi corecte de calcul al anilor lucraţi pe teritoriul Uniunii Europene, dar şi în România şi în alte ţări care nu fac parte din UE, astfel încât cetăţenii români să poată avea acces mai uşor la pensiile lor de drept, indiferent unde aleg să trăiască la vârsta a treia şi indiferent unde au lucrat în perioada vârstei active.

3. Reducerea vârstei de pensionare voluntară, atât la femei cât şi la bărbaţi, folosind o listă de criterii diferenţiate, altele decât aparteneţa la un gen.

4. Creşterea numărului ONG-urilor şi IMM-urilor în mediul rural, în special a celor axate pe îngrijirea bătrânilor şi a copiilor. Centre multifuncţionale cu rol educativ şi de asistenţă şi educaţie sanitară, medicală, sportivă, socială, civică etc.

5. Revizuirea Legii Pensiilor.

6. Regularizarea situaţiilor de conflicte de interese în care unii foşti lucrători din instituţiile de sta (ex. cei care au avut putere decizională şi influenţă pe parcursul carierei) continuă să ocupe locuri de muncă salarizate în sistem, concomitent cu primirea pensilor de drept, blocând accesul lucrătorilor tineri.

7. Proiect de promovare pentru pensionari, români şi străini, să se mute la ţară în România, în medii naturale favorabile sănătăţii. Construirea unor zone rezidenţiale în natură, cu ergonomie specifică, pentru a facilita o calitate bună a vieţii persoanelor de vârstei a treia, inclusiv acces uşurat la facilităţi medicale, balneare, tehnologice – AI apps pentru asistenţă personalizată, personal health cloud etc.) 

​

​

VIII. SĂNĂTATE / SPORT
 

1.  Întensificarea măsurilor de prevenţie împotriva îmbolnăvirii populaţiei. Introducerea unor ore suplimentare de sport în şcoli şi licee precum şi construirea de facilităţi adecvate pentru încurajarea exerciţiului fizic zilnic (ex. exerciţii fizice care ajută atât la creşterea puterii de concentrare a elevilor cât şi a sănătăţii şi vitalităţii lor fizice: "mens sana in corpore sano!").

2. O protecţie mai bună a pacienţilor, creşterea calităţii serviciilor medicale. Şpăgile trebuie să dispară definitiv.

3. Modernizarea sistemului de sănătate din România şi încurajarea medicilor şi cadrelor medicale să-şi dezvolte cariera profesională în România, prevenind emigraţia acestora în defavoarea pacienţilor.

4. Renovarea şi modernizarea spitalelor de stat existente care au nevoie de reparaţii, renovări, reigienizări generale, dotări cu aparatură medicală (inclusiv aparatură în stare bună de funcţionare second hand, din vest, într-o primă fază).

5. Prevenirea corupţiei şi eliminarea şpăgilor din sistemul medical românesc. Echilibrarea sistemului de sănătate de stat cu cel privat. Găsirea unor metode prin care se pot evita conflictele de interese în cazul medicilor care au responsabilităţi atât în mediul de stat cât şi în cel privat.

6. Reglarea situaţiilor de competiţie neloială dintre serviciile medicale de stat şi cele private, spre exemplu situaţiile în care personalul medical activ la stat este acţionar la laboratoare private (de analize), generându-se conflicte de interese (direcţionarea pacienţilor în defavoarea laboratoarelor de stat).

7. Reevaluarea/ scrutinul tuturor beneficiarilor de „pensii de handicap” de pe teritoriul României şi propunerea de pedepse pentru cei aflaţi în iregularitate, atât beneficiari cât şi autorităţi publice emitente de decizii în acest sens.

8. Lansarea unor programe de revitalizare a serviciilor de stat, ONG şi private de îngrijire a persoanelor cu dizabilităţi, fizice şi mentale, de toate vârstele. Controale frecvente ale instituțiilor respective și alocarea unor fonduri mai consistente prin fonduride stat si europene (ex. Fondul Social European); controale și reduceri de taxe bazate pe feedback din partea populației; mărirea pedepselor pentru abuz față de persoanele vulnerabile.

9. Încurajarea iniţiativelor de stat şi de tip ONG în domeniul asistenţei sanitare, sociale şi medicale în regim ambulatoriu/ la domiciliu.

10. Înmulţirea şi diversificarea Caselor de Sănătate din România şi a sistemelor competitive de asigurări de sănătate (importarea unor elemente din din sistemul german de sănătate şi adaptarea acestora la realităţile din România) ducând la creşterea calităţii serviciilor şi la reducerea costurilor pentru pacienţi.

11. Reevaluarea echilibrului dintre calitatea serviciilor medicale post-operatorii şi contractele individuale de delegare de risc medical „pe proprie răspundere”.

12. Sprijinirea programelor naţionale pentru lupta împotriva bolilor cronice.

13. Reducerea birocraţiei existente între industria farmaceutică şi medici, pentru un acces mai bun al pacienţilor la servicii (ex. reţete electronice, medicamente capsulate, posibilitatea de primire a medicamentelor la domiciliu prin curier specializat/ certificat etc.)

14. Sprijinirea programelor şi proiectelor care sprijină individualizarea tratamentului pacienţilor, de la faza de diagnostic şi până la însănătoşire, promovând în acelaşi timp un acces liber al specialiştilor din toate domeniile ştiinţifice la datele medicale (non-personale) în scopul cercetării şi inovării în domeniul medical şi de protecţie a mediului înconjurător.

​

IX. COPII / TINERET
 

1. Măsuri specifice pentru copiii români lăsaţi în grija bătrânilor, rudelor sau vecinilor, în urma emigrării economice a unuia sau ambilor părinţi. Potrivit estimărilor, există peste o sută de mii de copii în situaţia aceasta, în anul 2018, însă nici măcar nu se ştie exact câti sunt, iar măsurile guvernamentale lipsesc cu desăvârşire.

2. Alocaţii decente pentru creşterea copiilor şi acces mai bun la hrană şi securitate a tuturor copiilor.

3. Programe de prevenirea şi combatere a abuzurilor împotriva copiilor.

4. Asistenţa specială a gravidelor de orice naţionalitate aflate în situaţie de dificultate pe teritoriul României, pentru a le ajuta să poarte sarcina în mod sănătos, a naşte în condiţii de siguranţă medicală şi psihologică şi a asigura integritatea noului născut. Dacă mama este singură şi de altă naţionalitate, copilul va fi considerat cetăţean român până la proba contrarie (ex. apariţia tatălui de altă naţionalitate, care îşi cere drepturile părinteşti în faţa legii).

5. Locuință gratuită în camine pentru elevi de liceu şi studenți (distanța de la sat la școala din oraş e factor important în abandonul școlar)

6. Acces gratuit pe transportul public, până la vârsta de 18 ani.

7. Manuale gratuite şi alocaţie suplimentară pentru rechizite pentru elevii care provin din familii aflate în dificultate.

8. Acordarea asistenţei specializate copiilor care provin din familii vulnerabile în vederea uşurării accesului acestora la educaţie (ex. rechizite gratuite, haine, mâncare la şcoală, program de odihnă şi de recreere, acces prioritar la tabere şi excursii etc) şi continuarea carierei şcolare/academice strict pe baza meritelor personale/ individuale la învăţătură.

9. Prevenirea prin mijloace inteligente a abandonului şcolar în România, cu implicarea masivă a ONG-urilor, asociaţiilor de părinţi, proiecte ale Diasporei etc.

10. Proiecte de ţară în sprijinul unei dezvoltări sănătoase a copiilor şi tineretului. Programe de asistenţă adecvată pentru familiile monoparentale care se află în situaţii de dificultate cu privire la posibilităţile de creştere a copiilor. Evitarea instituţionalizării copiilor, îmbunătăţirea programelor de tip „foster” şi reducerea la maximum a orfelinatelor.

11. Protejarea prin lege a animalelor de companie ale copiilor orfani. Aceste animale îi vor însoţi pe copii în situaţiile de adopţie, plasament foster sau alte tipuri de programe de integrare socială.

12. Scoaterea în afara legii a adopţiilor internaţionale de copii români, cu excepţia situaţiilor în care cel puţin unul din părinţii adoptivi este cetăţean român (Diaspora) şi în condiţii similare de supraveghere specializată post-plasament în vederea adopţiei, până la integrarea completă în familia de adopţie. 
    (Dezbatere: o alta varianta ar fi: Aprobarea adopţiilor internaţionale către părinţi non-români, însă cu o supraveghere adecvată, în cooperare cu autorităţile statelor respective, astfel încât acești copii să nu devină victime ale abuzurilor. România poate avea acorduri pentru adopţii cu o listă de ţări selectate, spre exemplu din UE, cu implicarea în supraveghere din partea CD şi a ONG-urilor locale formare din cetăţeni români (vezi capitolul Politică Externă).  

13. Reducerea timpului de aşteptare pentru adopţie şi mărirea cantităţii şi calităţii controalelor specializate ulterioare plasamentului în vederea adopţiei, până la integrarea completă a copilului (şi a animalului său, acolo unde este cazul) în familia de adopţie.

14. Creşterea soluţiilor pentru adopţiile naţionale şi programe „foster” finanţate în regim de stat şi ONG.

15. Încurajarea natalităţii în România şi o educaţie mai bună a publicului larg cu privire la riscurile impuse de avort, cu scopul diminuării progresive a numărului avorturilor, fără însă a ataca dreptul suprem al femeii asupra propriului ei corp.

16. Îmbunătățirea şi înmulţirea spaţiilor verzi de joacă pentru copii. Introducerea unor produse alimentare sănătoase (exclusiv bio, produse locale) pentru copii, în grădiniţe şi şcoli (fără vânzători ambulanţi de pizza în zona şcolilor!)

17. Sprijinirea programelor naţionale pentru lupta împotriva infertilităţii familiilor.

X. ENERGIE, PROTECŢIA MEDIULUI ŞI A ANIMALELOR
 

1. Protejarea mediului înconjurător: i) promovarea programelor de reîmpădurire şi depoluare ale zonelor afectate din România şi ii) programe active ecologice.

2. Ecologizarea adecvată a minelor (ex.de uraniu) părăsite, de pe teritoriul României.

3. Construcţia şi amenajarea pistelor pentru biciclete şi spaţiilor verzi în mediul urban şi rural.

4. Facilităţi moderne de reciclare a gunoiului, în condiţii bune pentru mediu. Eliminarea tuturor gropilor de gunoi de la marginea localităţilor.

5. Ecologizarea râurilor şi apelor stătătoare prin acţiuni intensive de voluntariat şi de muncă în folosul comunităţii impusă prin lege.

6. Atragerea de finanţări nerambursabile pentru eficienţa energetică în construcţii, în vederea reducerii CO2 şi a poluării.

7. Încurajarea unui parc auto naţional din ce în ce mai „hibridizat”reducându-se, treptat, consumul de combustibili pe bază de petrol.

8. Încurajarea sistemelor de panouri solare în sate şi oraşe, precum şi a altor soluţii „verzi” (ex. eoliene) cu scopul producerii energiei regenerabile, dobândirii şi menţinerii independenţei energetice a României (producătorii individuali de energie verde pot vinde excesul de energie, în mod permanent, către Gridul Naţional de Energie/ grid-connected systems).

9. Introducerea unor condiţii de mediu pentru funcţionarea supermarketurilor şi mall-urilor din România: să ofere publicului pubele speciale pentru depozitarea în siguranţă a bateriilor casnice uzate, a uleiului menajer, sticlelor precum şi aparate de reciclare a peturilor din plastic şi dozelor din aluminiu, hârtiei şi a altor materiale reciclabile.

10. Exploatarea atentă a lemnului autohton pe teritoriul României, în folosinţa firmelor româneşti care exportă produse finite, deţinute de cetăţeni români.

11. Acțiuni masive de reîmpădurire, în colaborare cu ONG-uri şi voluntari, primind la dispoziție studii și hărți silvice. Cultivarea unor tradiţii (tabere) unde tinerii pot avea un contact mai direct cu munca şi natura.

12. Lansarea unor iniţiative legislative pentru creşterea protecţiei animalelor (Poliţia Animalelor în România) pe modelul altor ţări, unde animalele sunt protejate prin lege de tortură şi tratamente abuzive.

XI. ORDINE PUBLICĂ ŞI APĂRARE
 

1. Sprijinirea puternică a fermelor ecologice, a energiei regenerabile şi a agriculturii, ca domenii strategice de apărare.     

2. Multiplicarea soluţiilor de prevenire şi combatere a violenţei în familie şi în spaţiul public. Educaţie în şcoli şi licee cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei şi a extremismului.

3. Creşterea calităţii educaţiei forţelor poliţieneşti şi ale jandarmeriei din România, responsabile cu ordinea publică internă, precum şi a educaţiei şi înzestrării forţelor armate române responsabile cu apărarea externă. Evaluări psihologice mai frecvente, evaluare psihologică drastică la angajare, cursuri de Drepturile Omului, de principii de drept, antrenamente speciale de anger management, evaluarea periodica a situaţiei familiale a angajatului şi a stării generale de sănătate psihică.

4. Introducerea serviciului militar voluntar, atât pentru fete cât şi pentru băieţi, la vârsta de 19 ani, timp de şase luni- un an. Tinerii români au nevoie de şanse reale, în propria lor ţară, de a-şi asuma responsabilităţi importante în mod voluntar şi cu obţinerea unui statut onorabil în societate, prin forţe proprii, de la vârste fragede. Cu posibilitatea de a continua o carieră militară voluntară şi pe bază de merit.

5. Protejarea şi exploatarea corectă, în condiţii de siguranţă a mediului şi a interesului naţional, a resurselor naturale ale României şi patrimoniului. Pedepse mai aspre pentru înstrăinarea patrimoniului naţional şi a resurselor naturale. Prioritizarea unor intervenţii de restaurare urgentă a unor clădiri de patrimoniu aflate în pericol de degradare definitivă.

6. Încetarea defrişărilor abuzive în România pentru export. Pedepsirea contractelor cu persoane sau firme străine venite pe teritoriul României pentru exploatarea lemnului brut la export. 

7. Modernizarea sistemului penitenciar şi al celui de probaţiune şi reintegrare socială, cu programe intensive pe reintegrarea socială a minorilor şi tinerilor până în 30 de ani aflaţi la prima abatere. Programe intensive de reintegrare socială a femeilor aflate în penitenciare, în special cele de care depind copii.

8. Modernizarea sistemului penal din România şi adaptarea legilor ţării la vremurile noastre: i) confiscarea averilor nejustificate – inclusiv de la rudele până la gradul 4 - şi transferul acestora către Programul Naţional de Antreprenoriat (PNA) vezi p.65; ii) mărirea pedepselor pentru fapte grave de corupţie în următoarele zone vitale pentru supravieţuirea şi prosperitatea unui stat democratic: justiţie, politică, poliţie, jandarmerie, sănătate şi învăţământ; iii) mărirea semnificativă a pedepselor pentru traficanţii de fiinţe umane; iv) introducerea pedepsei pe viaţă pentru abuzuri sexuale împotriva copiilor (minorilor până la vârsta de 18 ani).

9. Lansarea unor licitaţii publice internaţionale pentru a invita firme specializate să construiască (şi să administerze?) penitenciare de maximă siguranţă în România, în regim privat, precum şi proiecte de ateliere de muncă în condiţii securizate, în cadrul acestor penitenciare, pentru a reduce la maximum costurile publice cu privire la întreţinerea şi administrarea numărului mare de cetăţeni, români şi străini, în căutare de reeducare socială, morală şi psihologică pe teritoriul României.

10. Noi legi cu privire la bogăţiile depozitate offshore ale cetăţenilor români şi rudelor până la gradul 4 care au avut cel puţin o funcţie publică în România, înainte sau după 1989.  Investiţii specifice în colaborarea poliției române cu Interpol, fbi etc. 

11. Lansarea în dezbatere publică a justificărilor pentru cazurile de ameliorare a pedepsei prevăzute în Codul Penal. Spre exemplu, condiţiile de reducere a pedepselor în baza unor presupuse scrieri cu valoare ştiinţifică în timpul pedepsei cu închisoarea. Găsirea unor criterii clare prin care să se poată verifica, în mod transparent, valoarea ştiinţifică precum şi originalitatea acelor lucrări.

​

Diaspora, 29.08.2018

IMPORTANT!

Această Platformă Program este un bun public al tuturor românilor şi reprezintă rezultatul efortului comun al cetăţenilor români de a identifica o listă concretă de nevoi şi soluţii politice, după incidentele de stradă din 10 august 2018. Platforma Program a Diasporei a fost realizată sub coordonarea atentă a unor voluntari patrioţi din Diaspora, cu participarea a peste 2000 de cetăţeni români independenţi, activi la dezbatere, în luna august 2018, pe reţelele sociale ale mai multor platforme civice care promovează independenţa politică a Diasporei. La dezbatere au participat sute de grupuri de discuţie, în limba română, atât live cât şi online.

De menţionat că Platforma Program a Diasporei nu a avut nevoie, şi nici nu va avea nevoie de fonduri băneşti alocate special pentru acest exerciţiu democratic şi deschis participării tuturor cetăţenilor. Abia DUPĂ înscrierea legală a partidului va fi nevoie de fonduri băneşti special alocate pentru implementarea acestei platforme, prin diverse proiecte de intervenţie, înalt specializate (pe fiecare domeniu în parte).

Fiecare proiect de implementare a platformei/ proiect de de intervenţie va solicita o echipă dedicată (de specialişti şi de voluntari). Fiecare echipă de proiect se va ocupa inclusiv de adunarea fondurilor pentru proiectul respectiv, în domeniul preferat/ competent de intervenţie. Platforma Program reprezintă un indiciu ideologic legat de zonele practice ale societăţii unde partidul nostru va lucra intens pentru schimbare. Fondurile fiecărui proiect în parte vor intra în contul bancar al partidului, inclusiv in conturile bancare ale filialelor locale.

Membrii partidului vor putea să cotizeze în mod legal, fie pe contul central, fie pe cele ale filialelor, şi să consulte online un bilanţ anual de venituri şi cheltuieli. Partidul va promova o contabilitate „la vedere” (pe model german) publicând o listă de venituri şi cheltuieli online, la dispoziţia tuturor cetăţenilor. 

​

​

​

​

​