Capitolul XVI. REFORMA ARMATEI ROMÂNE
Art.220. Armată română trebuie să fie puternică, instruită și dotată la cel mai înalt nivel.
Art.221. Introducerea unei pregătiri militare intensive, profesioniste, opționale, atât pentru fete cât și pentru băieți, la vârsta de 19 ani împliniți, timp de șase luni sau un an, cu posibilitatea de a continua o carieră în fotele armate, în baza competențelor individuale și exprimării voinței personale pentru acest domeniu. Tinerii români au nevoie de șanse reale și de bună calitate, în propria lor țară, de a-și asuma responsabilități importante, liber alese, și cu obținerea unui statut onorabil în societate, prin forte proprii.
Art.222. Armata trebuie să fie pregătită în orice moment să intervină pentru apărarea granițelor țării, a integrității teritoriale a țării noastre. De asemenea, armata intervine în caz de calamități naturale, pentru protejarea vieții cetățenilor și a proprietăților statului și ale cetățenilor.
Art.223. Dezvoltarea industriei naționale de apărare.
Art.224. Înființarea Gărzii Naționale și dezvoltarea trupelor de elită și de înaltă specializare pe domenii diverse de apărare, având în vedere contextul atacurilor externe care se diversifică, în mod constant, la nivel European și global.
Art.225. Alocarea unui procent de 2% din PIB înzestrării și instruirii armatei.
Capitolul XVII. ORDINE PUBLICĂ ŞI SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ
Art.226. Sprijinirea puternică a dezvoltării fermelor ecologice, a energiei regenerabile, a infrastructurii feroviare și a agriculturii, ca domenii strategice de apărare (siguranța națională a alimentelor, a căii ferate române și a tuturor surselor locale de energie, actuale și emergente).
Art.227. Multiplicarea soluțiilor de prevenire și combatere a violenței în familie și în spațiul public. Educație în școli și licee cu privire la prevenirea și combaterea violenței, rasismului, anti - gipsismului, urii inter - etnice și extremismului.
Art. 228. Modernizarea și eficientizarea Ministerului Afacerilor Interne (M.A.I.)[1]. Simplificarea birocrației din M.A.I. Adăugarea mai multor drepturi și responsabilități pentru polițistul român:
-
Posibilitatea de a aresta preventiv fără prezența procurorului
-
Posibilitatea de a interveni direct și imediat în cazuri flagrante de dezordine publică sau casnice (ex. datoria prin lege de a sparge o ușă și a interveni direct și imediat în situații clare - și cu martori – de violență domestică, pentru salvarea victimelor și arestarea abuzatorilor domestici)
-
Posibilitatea măsurabilă de a ridica la rang înalt prestigiul uniformei, de a se bucura de onoruri suplimentare și protecție maximă în cazul în care demască fapte de corupție internă în rândurile forțelor de politie sau judecătorești (ex. orice polițist sau jandarm să poată demasca, fără teamă, cazuri de mită, trafic de influență sau abuz de putere din partea unor colegi sau superiori ierarhic)
-
Posibilitatea de a se auto-apăra în mod ferm, folosind muniție, în cazurile în care viața polițistului este pusă în pericol.
-
O mai bună protecție a martorilor.
-
O mai bună protecție a familiilor polițiștilor căzuți la datorie.
-
Acces mai bun la locuințe.
-
Asigurarea echipamentului compatibil cu cel al NATO.
-
Armament conform standardelor NATO.
-
Diurne comparabile cu cele din NATO.
-
Asigurare de sănătate gratuită.
-
Gratuitate pe mijloacele de transport în comun.
-
O mai bună protecție și un respect adecvat acordat pensionaților din M.A.I. Activarea principiului „Salarii și Pensii Egale pentru Muncă Egală!”
-
Modificarea legii pensiilor și recalcularea pensiilor pe baza contribuției și a vechimii în Politie.
-
O singură Academie (sau Școală) de Politie în România, pentru a asigura o bună consistență și coerență a pregătirii profesionale precum și perspective egale de dezvoltare a carierei, pe baza meritului personal, plecând de pe poziții egale.
-
Desființarea Jandarmeriei Române și simplificarea structurii M.A.I. Transformarea jandarmilor în polițiști generându-se: economie de resurse, o mai bună motivare a carierei profesionale a polițistului român, și în mod special o mai bună performanță a serviciului în interes public.
-
Desființarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Politia Română există tocmai pentru a interveni în orice fel de situații, în special în cele de urgență!
-
Desființarea Direcției Generale pentru Protecție Internă. Politia Română există deja tocmai pentru această misiune! (N.B. Eliminarea pleonasmelor din structurile M.A.I.!)
-
Convergența actualelor resurse din agenții de specialitate, pentru o mai buna eficientizare, într-o unică Agenție Națională Anti -Trafic (ANAT) cu misiune specifică împotriva traficului de droguri, armament, ființe umane, organe umane, animale exotice, metale rare și alte produse și servicii ilegale în România.
-
Desființarea Agenției Naționale Antidrog
-
Desființarea Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane
-
Dublarea resurselor acordate Direcției Naționale Anticorupție (DNA).
-
Constituirea Departamentului de Afaceri Transfrontaliere (DAT) – cu mandat direct de suport al celorlalte secțiuni din M.A.I. (inclusiv imigrări) prin activarea eficientă a resurselor Eurojust[2] și nu numai, la nivel UE și global, în cooperare cu MApN.
-
Desființarea Inspectoratului General pentru Imigrări.
-
Contopirea Direcției Generale de Pașapoarte cu Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date și cu Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor. Digitalizarea serviciilor pentru cetățeni și reducerea la maximum a calvarului birocratic la care sunt supuși cetățenii. Acces online cât mai bun la toate serviciile, inclusiv la programări. Eliminarea totală a cozilor de așteptare, M.A.I. oferind primul exemplu de bune practici în acest sens, din România, inspirând restul administrației publice!
-
Constituirea Poliției Economice cu mandat exclusiv de supraveghere, prevenire și combatere a evaziunii fiscale, fraudei, spălării de bani și conturilor offshore ale marilor afaceriști și demnitarilor români activi înainte și după Revoluția din 1989.
-
Constituirea Agenției Naționale Antitero – cu mandat complementar și superior atât Poliției Economice cât și Poliției de Frontieră.
-
Reevaluarea și modernizarea rolului instituției Prefectului
-
Schimbarea uniformei, modernizarea dotărilor, mai multe săli de sport, vestiare, poligoane de tragere etc.
-
Regularizarea promoțiilor, salarizării și pensiilor lucrătorilor din M.A.I care desfășoară activități artistice în locul celor specifice M.A.I.
-
Creșterea calității documentelor din cadrul M.A.I. și a pregătirii profesionale.
-
Prevenirea și combaterea „pilelor politice” și a șpăgii din sistemul avansărilor/ promoțiilor. Avansările în grad și obținerea funcțiilor de conducere în M.A.I. trebuie să se facă doar pe baza performanței profesionale individuale, cunoscute și recunoscute atât de către colegii de breaslă cât și de către ierarhie.
-
Desecretizarea Anexei 2 din H.G. 1294/2001. Scoaterea departamentului Resurse Umane din Grupa I-a de muncă.
-
Încadrarea în Grupa I-a de muncă a lucrătorilor din M.A.I. care desfășoară sau au desfășurat activități cu materiale deosebit de periculoase, incluse în clasa I-a de risc, inclusiv risc de explozie.
-
Accesul la locuri de muncă în M.A.I nu înainte de parcurgerea a minimum doi ani de școală / cursuri de specialitate.
-
Eliminarea traficului de influență politică în M.A.I. Aceleași reguli clare și stricte pentru toți, fără deosebire.
-
Constituirea unui Ghid al Carierei în M.A.I. care să promoveze bunele practici.
-
Asprirea semnificativă a pedepselor pentru fapte de corupție în M.A.I. care să includă nu doar închisoarea ci și degradarea, eliminarea completă din M.A.I, eliminarea dreptului de a alege și de a fi ales.
-
Modernizarea și eficientizarea condițiilor de muncă în penitenciare și în sistemul național de probațiune.
-
Mai multe responsabilități cu privire la protecția animalelor împotriva abuzurilor și torturii, pe teritoriul României. Cooperarea strânsă a polițiștilor cu ONG-urile de profil și cu Poliția Animalelor în vederea recuperării animalelor torturate și pedepsirii infractorilor, conform legii.
Art.229. Creșterea calității educației forțelor polițienești din România, responsabile cu ordinea publică internă, precum și a educației și înzestrării forțelor armate române responsabile cu apărarea externă.
-
Armonizarea modelului de funcționare a poliției folosind unele modele de bune practici din alte țări
-
Modificarea actelor normative din domeniul ordinii și siguranței publice
Art.230. Evaluări psihologice frecvente, pe parcursul carierei, evaluare psihologică drastică la angajare, cursuri de Drepturile Omului, de principii de drept, antrenamente speciale de control al furiei (anger management), evaluarea periodica a situației familiale a angajatului și a stării generale de sănătate psihică și fizică.
-
Condiția psihologică și cea fizică se vor evalua atât la angajare cât și pe parcursul carierei profesionale.
-
Înlocuirea condiției de înălțime standard cu o condiție mai bine justificată din punct de vedere științific, care să permită, spre exemplu, musculaturii corpului să fie net superioară proporției de grăsime, oferind o importanță adecvată îndeplinirii muncii specifice.
[1] http://www.mai.gov.ro/index03_3.html
[2] http://www.eurojust.europa.eu/about/background/Pages/mission-tasks.aspx
Capitolul XVIII. REFORMA FISCALĂ
Art.231. Depolitizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Art.232. Introducerea declarației anuale de venit pentru persoanele rezidente în România, cetățeni români și străini deopotrivă.
Art.233. Codul fiscal trebuie să fie coerent și stabil și să prevadă taxe și impozite reduse în mod drastic ca număr și ca valoare, în special pentru intreprinderile mici și mijlocii.
Art.234. Scutiri de la plata oricăror taxe și impozite, pentru o perioadă de minimum 3 ani, pentru toți întreprinzătorii particulari care încep să deruleze o afacere, cu bună-credință (ex. fără a băga o afacere în faliment intenționat și a deschide una nouă doar pentru evitarea taxelor).
Art.235. Regândirea taxelor și a impozitelor precum și reducerea numărului lor.
Art.236. Diminuarea birocrației din sistemul fiscal și eficientizarea rolului poliției fiscale.
Art.237. Reformarea sistemului fiscal, în spiritul solidarității naționale.
Art.238. Prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.
Capitolul XIX. REFORMA BANCARĂ
Art.239. Revitalizarea băncilor românești, cu sprijinul BNR, pentru ca acestea să devină o alternativă viabilă pentru investitori și pentru intreprinderile mici și mijlocii.
-
O mai bună transparență a BNR (ex. rapoarte anuale prezentate în fața Parlamentului, cu publicarea online a acestor rapoarte, în limba română, pentru a informa națiunea română cu privire la starea băncii naționale.)
Art.240. Supravegherea permanentă de către BNR a contractelor de creditare astfel încât să nu existe în ele clauze abuzive.
-
O mai bună protecție a monedei naționale, până la intrarea României în Zona Euro (dacă va fi cazul).
-
O mai bună protecție a cetățeanului român care primește un împrumut bancar pe teritoriul României, în lei.
-
Băncile de pe teritoriul României care acordă împrumuturi vor avea dobânzi limitate, pe model francez.
-
În cazul în care un cetățean nu-și poate plăti datoria specificată într-un contract ipotecar, singurul bun care poate fi executat este bunul ipotecat.
Art.241. Introducerea creditelor pentru finanțarea afacerilor, în mod real și stimulator, cu stabilirea unei perioade, de minimum un an, de scutire de la plata ratelor aferente creditului acordat; acordarea de credite cu dobânzi mici pentru finanțarea întreprinderilor mici si mijlocii.
Art.242. Reînființarea Băncii Române de Comerț Exterior, prin care întreprinzătorii români să-și poată desfășura afacerile în siguranță, indiferent de rezidența afacerii, și cu beneficii pentru România.
Art.243. Reînființarea Băncii Române pentru Agricultură.
Art.244. Dobânzile la creditele acordate de sistemul bancar sau nebancar nu pot depăși procentul dobânzii medii practicată pe piața financiară a primelor 10 state europene ca dezvoltare.
Art.245. Eliminarea comisioanelor bancare pe care nu le întâlnim în restul Europei, la băncile cu același nume. Eliminarea comisioanelor bancare indecente (cum ar fi comisionul de depozit, în condițiile în care depozitul respectiv deja furnizează beneficii rezonabile băncii, prin însăși existența sa!).
Capitolul XX. O MAI BUNĂ ASISTENŢĂ CONSULARĂ / CREŞTEREA CALITĂŢII IMPLICĂRII MAE ŞI ICR ÎN COOPERAREA CU SOCIETATEA CIVILĂ ROMÂNĂ DIN STRĂINĂTATE
Art.246. Înființarea și recunoașterea oficială a Consiliului Diasporei (CD) format din reprezentanți ai tuturor ONG-urilor înscrise de cetățenii români rezidenți în străinătate, pe teritorii străine. Relația CD cu guvernele României se va face prin intermediul administrației deja salarizate din cadrul ambasadelor și consulatelor României pe teritorii străine, din subordinea MAE (Ministerului Afacerilor Externe).
Art.247. Redirecționarea fondurilor MAE destinate fostului Minister al Românilor de Pretutindeni spre proiecte de repatriere în slujba persoanelor puternic defavorizate, cetățeni români aflați în situații de dificultate pe teritorii străine.
Art.248. Construirea unui fond de solidaritate administrat de CD-MAE pentru situații de urgenta în care sunt implicați cetățenii români pe teritorii străine, inclusiv pentru repatrierea corpurilor decedaților din familii aflate în dificultate, fără posibilități, în vederea înmormântării în România și în regim „fără taxe” din partea Bisericii.
Art.249. Reforma calității și misiunii Ministerului Afacerilor Externe. Creșterea calității diplomaților de profesie (apolitici) pentru a reprezenta România în alte state, în special în Uniunea Europeană, unde cetățenii români au drepturi suplimentare pe piața muncii.
-
Excluderea din ambasade și consulate a clientelei politice fără studii de specialitate.
-
Posturile în ambasade și consulate trebuie să fie ocupate prin concurs anunțat public, strict în baza competențelor profesionale.
Art.250. Comisiile care evaluează candidații selectați la concurs trebuie să fie făcute publice, să conțină și reprezentanți ai CD locali (inclusiv preoți) și să se supună scrutinului public, într-un mod cât mai transparent.
Art.251. Stabilirea unui termen cât mai scurt în care MAE trebuie să ofere un răspuns cetățenilor români aflați pe teritorii străine, care adresează întrebări.
-
Implementarea unor măsuri imediate de evitare a cozilor la consulate: integrarea bunelor practici de relații cu publicul printre care „Bonul de Ordine” care să menționeze ora estimată pentru întrevederea directă cu cetățeanul, respectând timpul și agenda cetățeanului.
-
Recunoașterea diplomelor și calificărilor obținute în străinătate pentru cei care vor să se repatrieze. Simplificarea birocrației.
-
Asistența consulară adecvată în situațiile în care copiii români din străinătate sau din România sunt lipsiți abuziv de cel puțin unul din părinți (ex. prin acte abuzive ale unuia din părinți, român sau străin, care fuge cu copilul, privându-l pe acesta din urmă de dreptul natural de a-și mai vedea vreodată celălalt părinte).
-
Asistența adecvată în penitenciarele din UE și din lume, acolo unde se află copii români supuși condițiilor de arest[1].
Art.252. O relație mai bună a ICR cu cetățenii români care călătoresc, lucrează și trăiesc temporar ori permanent în afara granițelor României. Personal administrativ mai bine calificat și mai politicos cu cetățenii.
-
Reforma misiunii și calității Institutului Cultural Român (ICR) activ în străinătate. Personal mai bine calificat și mai disponibil în comunicarea cu ONG-urile și cetățenii care doresc să se implice voluntar în domeniul promovării culturii românești, în diverse țări.
[1] 1.Există cazuri, atât în România cât și în străinătate, în care mama de cetățenie română este arestată pentru o infracțiune și fie naște în penitenciar, fie nu are în grija cui lăsa copilul român.
Capitolul XXI. RECONCILIEREA NAŢIONALĂ CU ISTORIA ŞI CU DIASPORA
Art.253. Legi și proiecte speciale care să favorizeze repatrierea opțională și reintegrarea în România, în condiții optime de viață, a românilor plecați în exil, din motive economice, politice sau morale.
Art.254. Declanșarea unui Proces național în Instanță în care să se judece toate actele care au dus la distrugerea economiei românești, începând cu 15 Decembrie 1989.
Art.255. Reabilitarea morală, decretată prin lege, a tuturor celor care au fost victime ale proceselor politice care au avut loc în România în perioada 1918 - 1990, cât și a celor care au apărat granițele țării împotriva expansiunii sovietice în perioada 1939 – 1945.
Art.256. Declanșarea unui Proces național în Instanță (cu observatori internaționali) al tuturor crimelor și abuzurilor înfăptuite de regimurile politice din România, din 1918 până în momentul constituirii lui, stabilirea vinovăției sau nevinovăției acuzaților și condamnarea, (chiar și post-mortem) a acelor regimuri, dovedite a fi vinovate, precum și a tuturor celor găsiți vinovați.
Art. 257. Simplificarea procedurii de recâștigare a cetățeniei române în cazul românilor care au fost nevoiți, din diverse motive administrative ale statelor gazdă, să renunțe la cetățenia de origine.
Capitolul XXII. POLITICĂ EXTERNĂ
Art.258. Promovarea unei politici externe benefice pentru cetățenii români și pentru România ca Stat independent.
Art.259. Apărarea intereselor naționale pe plan internațional. Poziționarea constructivă a României pe scena politicii internaționale, în interes național, în context UE, NATO precum și în relațiile diplomatice cu toate puterile de importanță geo-strategică din Est: Turcia, Rusia, China, India etc.
Art.260. O prezentă decentă și bine calificată a europarlamentarilor români în Parlamentul European (cel puțin o limbă străină și o ținută minimă adecvată!).
Art.261. Creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene cât mai aproape de 100%.
Art.262. Renegocierea situației lucrătorilor români din sistemul administrației UE care se confrunta cu discriminări grave. Generația lucrătorilor recrutați după 2004 suferă o serie de abuzuri din partea decidenților superior ierarhici care au fost recrutați înainte de 2004, în absența unui dialog social adecvat. Această discriminare politică trebuie să înceteze.
Art.263. Recuperarea daunelor morale, politice și materiale suferite de lucrătorii români în urma discriminărilor politice din sistemul administrației europene, fiind recrutați după anul 2004 (perioadă în care s- a realizat lărgirea Uniunii Europene cu încă 12 state, printre care și România).
Art.264. Susținerea alegerii democratice în UE a Președintelui Comisiei Europene precum și a tuturor Comisarilor din diverse țări.
Art.265. Susținerea inițiativei europene de democratizare a listelor electorale trans-naționale pentru alegerile europarlamentare (federalizarea listelor va permite o mai mare siguranță împotriva fraudei electorale și o creștere democratică în UE).
Art.266. Sprijinirea reformei ECI (European Citizen Inițiative – Inițiativa Cetățenilor Europeni) să devină un instrument real, mai ușor de folosit, pentru toți cetățenii Uniunii care doresc să propună inițiative legislative în UE.
Art.267. Prevenirea și combaterea corupției și a conflictelor de interese în cadrul administrației Uniunii Europene.
Comisia Europeană va trebui să respecte Convenția 98 a Organizației Internaționale a Muncii ( ILO 98[1] ) referitoare la independența sindicatelor lucrătorilor din toate instituțiile și agențiile UE, și nu numai.
-
Apărarea integrității, obiectivității, echilibrului și productivității serviciului public european, plătit din banului public european.
-
Apărarea principiilor dialogului social, reformelor administrative în rând cu vremurile pe care le trăim și toleranță zero față de corupția din rândurile administrației centrale a UE și a altor foruri, entități, agenții, oficii și instituții.
-
Protejarea prin lege europeană a persoanelor de orice cetățenie sau statut profesional care demască neregulile din instituțiile publice de la nivel UE.
-
Reevaluarea și încurajarea mai severă a independenței OLAF.
-
Îmbunătățirea Regulamentului cu privire la condițiile de muncă ale lucrătorilor din toate instituțiile și agențiile UE (Staff Regulations) astfel încât :
-
lucrătorii recrutați înainte de 2004 să aibă aceleași drepturi cu cei recrutați după 2004. Fără discriminare politică sau generațională!;
-
persoanele de cetățenie română recrutate după 2004, și care au fost blocate pe listele de rezervă, fără a primi posturile cuvenite după câștigarea unor concursuri interne sau externe, vor beneficia de recuperarea daunelor morale și materiale;
-
toate „înțelegerile” sau „acordurile interne” cu privire la lucrători, din cadrul Comisiei Europene (petrecute între Comisarul responsabil de HR și sindicatele care încalcă Convenția ILO98 Art.2[2]) trebuie să treacă prin Parlamentul European;
-
experiența profesională a tuturor lucrătorilor recrutați după 2004, în sistemul administrației UE, va fi recunoscută oficial (există prea multe categorii de lucrători din această generație, printre care și foarte mulți români care nu se bucură de această recunoaștere a experienței profesionale sau de acces la pensii!);
-
se va promova mobilitatea inter-instituțională pe baza unor criterii clare și aceleași pentru toți lucrătorii, precum și deblocarea listelor de rezervă și a perspectivelor de carieră ale tuturor profesioniștilor care momentan se simt „blocați” pe nedrept în instituții și agenții;
-
interzicerea „concursurilor interne” nepotiste și eficientizarea agenției independente de recrutare EPSO. Transparentizarea serviciilor profesioniste de recrutare (ex. CBT cu scor vizibil imediat fiecărui candidat). Folosirea scorurilor EPSO ale tuturor competițiilor din trecut în favoarea lucrătorilor care, pe parcursul anilor, au acumulat o experiență profesională de peste 5 ani.
Art.268. Reevaluarea situației Experților Naționali Detașați (lucrători români selectați din ministere, pe poziții temporare în Comisia Europeană, păstrându-și și locul de muncă acasă) și stabilirea unui flux adițional de circulație a experților, și în sens invers: angajarea în ministerele românești a unor foști lucrători români recrutați direct de Comisia Europeană sau alte instituții și agenții ale UE, care au o experiență profesională de minimum 5 ani în instituțiile UE, pentru eficientizarea maximă a ministerelor românești și creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene.
[1] În condițiile în care toate statele UE au ratificat această Convenție Fundamentală, Comisia Europeană nu are niciun motiv să o încalce, aceasta funcționând din bani publici, proveniţi din plătitorii de taxe ai statelor UE.
[2] ILO98 Article 2:
1. Organizaţiile sindicale şi patronale se vor bucura de protecţie adecvată împotriva oricăror interferenţe, unele din partea celorlalte sau din partea unor agenţi ai oricăreia dintre ele, sau din partea unor membri ai acestor organizaţii care ocupă funcţii administrative sau de orice natură.
2. În particular, actele care sunt de natură să promoveze poziţionarea organizaţiilor sindicale sub dominarea angajatorilor sau a organizaţiilor patronale, sau care susţin organizaţiile sindicale din punct de vedere financiar sau prin alte metode, cu obiectivul de a plasa organizaţiile sindicale sub controlul angajatorilor sau al organizaţiilor patronale, vor fi înţelese a constitui acte de interferenţă în înţelegerea acestui Articol.
https://www.ilo.org/dyn/normlex/en/f?p=NORMLEXPUB:12100:0::NO:12100:P12100_INSTRUMENT_ID:312243:NO